Deşi preşedintele Barack Obama, aflat la putere din ianuarie 2009, a refuzat intervenţionismul militar în războaiele din lumea arabă şi a încercat o reconciliere cu ţările musulmane, el lasă Statele Unite într-o stare de conflict permanent contra 'terorismului' islamist, estimează experţii. 

'Chiar şi la 15 ani după 11 Septembrie, războaiele din Orientul Mijlociu, metastazele Statului Islamic, radicalizarea online şi atentatele din Europa şi America împiedică îngroparea paradigmei ', estima vineri Tamara Cofman Wittes, director pentru cercetări în cadrul Brookings Institute. 

De fapt, prima putere mondială încă este angajată militar, de o manieră limitată sau doar logistic, în multiple teatre de operaţiuni: în Siria şi în Irak contra grupării Stat Islamic, în Afganistan, în Libia, Yemen, Somalia sau Nigeria pe fondul unei ascensiuni rapide a islamiştilor. 

''Obama crede că trebuie să evite marile războaie care agravează lucrurile'', explică Hussein Ibish, cercetător la Institutul privind ţările arabe din Golf, cu sediul la Washington. 

Costurile umane şi financiare implicate sunt limitate, în contexul în care între 2001 şi 2014 au murit 5.300 de soldaţi americani şi alţi 50.000 au fost răniţi, în perioada analizată fiind cheltuite 1.600 de miliarde de dolari pentru campaniile militare din Irak şi Afganistan, potrivit Congresului SUA. 

Această politică militară a preşedintelui Barack Obama a culminat, în mai 2011, cu uciderea în locuinţa sa din Pakistan a liderului reţelei teroriste Al-Qaida, Osama Bin Laden, vinovat pentru atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. 

Dar, în opinia lui Hussein Ibish, această 'folosire limitată a resurselor' militare pare a fi un război neîntrerupt. ''Este chiar mai mult decât un război permanent întrucât resursele militare limitate nu pot schimba cu nimic instabilitatea'' dată de conflictele regionale, adaugă Ibish, în opinia căruia administraţia Obama 'a acceptat ca haosul actual să fie de nerezolvat'. 

În ceea ce priveşte criza din Siria, nu este avută în vedere nicio soluţie durabilă, în pofida intervenţiilor militare şi diplomatice ale Statelor Unite şi Rusiei, iar o reangajare militară de anvergură în Orientul Mijlociu nu figurează deloc în programele celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie din SUA, Hillary Clinton şi Donald Trump, adaugă AFP.

SURSA: Agerpres