Prima pagina a povestii sale de succes s-a scris in 1998, cand a reusit sa convinga un partener francez sa investeasca 15.000 USD intr-o companie de software din Romania. Investitorul, Michel Diaz, proprietarul lui Groupe Diaz, o cunoscuta companie de soft din Franta, s-a lasat convins de tanarul, care pe atunci avea douazeci de ani, si nu a avut ce regreta, intrucat in primavara lui 2000, cineva a vrut sa cumpere compania pentru 2,5 milioane de euro. Primul client a fost compania petroliera Tot
Prima pagina a povestii sale de succes s-a scris in 1998, cand a reusit sa convinga un partener francez sa investeasca 15.000 USD intr-o companie de software din Romania. Investitorul, Michel Diaz, proprietarul lui Groupe Diaz, o cunoscuta companie de soft din Franta, s-a lasat convins de tanarul, care pe atunci avea douazeci de ani, si nu a avut ce regreta, intrucat in primavara lui 2000, cineva a vrut sa cumpere compania pentru 2,5 milioane de euro. Primul client a fost compania petroliera Total, careia Akela i-a furnizat un program de predictii seismice. Dupa primul client au urmat si altii cu nume la fel de rasunatoare: BNP, France Telecom, Credit Agricole sau Dassault. Toate contractele au fost intermediate de partenerul francez (Diaz), care avea acces facil pe piata externa.
Principalul atu al lui Akela a constat in faptul ca dezvolta soft pe baza tehnologiei Intranet de la Microsoft, spre deosebire de concurenti care se bazau pe aplicatiile Client Server – mai putin prietenoase. Pe scurt, tehnologia Intranet permite operarea de pe statiile de lucru a unei aplicatii instalate pe server, prin intermediul unui browser, exact asa cum se navigheaza pe Internet. In orice caz, treaba a inceput sa mearga de minune si, inca din primul an, activitatea companiei s-a dovedit rentabila.
Daca in prima faza, compania a lucrat cu sefi de proiect din Franta, cu timpul, acestia au fost recrutati din randul specialistilor romani. Printre cele mai importante atributii ale sefilor de proiect se numara relatia directa cu clientii si implementarea proiectelor. Productia, tot timpul, s-a facut in Romania.
Apoi, a venit anul 2000. „In acel an, am reusit sa vindem de aproximativ un milion de dolari, realizand o crestere de 350% fata de anul anterior. Minunea s-a datorat, in principal, boom-ului de pe piata IT mondiala”, spune Lucian Butnaru. De atunci, cifra de afaceri a companiei s-a mentinut constanta. Insa, a existat un moment cand vanzarile companiei ar fi putut sa scada drastic. Este vorba de criza „.com”. Caderea pietelor occidentale, unde Akela vindea, practic, 100% din productie, a fost contracarata printr-o regandire a strategiei. Prin 2001, Lucian Butnaru a luat decizia de a vinde aplicatii si pe piata interna. Ideea era destul de greu de aplicat, dat fiind ca pe aceasta piata, si asa limitata, existau deja companii cu oarecare traditie, precum Siveco. „Solutia a fost vinderea de programe standard, la preturi accesibile, si companiilor romanesti. Asa am reusit sa atragem atat companii importante, precum Alcatel sau Apa Nova, cat si intreprinderi mijlocii”, explica Butnaru.
De unde a invatat arta managementului tanarul intreprinzator nascut in Brasov si venit in Bucuresti la studii? „Inca din liceu si facultate, faceam tot felul de mici afaceri pentru a-mi castiga existenta, intrucat provin dintr-o familie modesta. Dupa ce am infiintat Akela, am deprins singur notiunile financiare, de contabilitate sau organizarea resurselor umane. Am fost un autodidact”, spune Butnaru.
Criteriul de baza in selectia angajatilor a fost nu atat experienta, cat talentul: majoritatea programatorilor de la Akela au fost olimpici la informatica. Desi foarte calificati, acestia erau, totusi, o mana de lucru destul de ieftina, din cauza faptului ca nu mai lucrasera nicaieri. In continuare, Akela angajeaza studenti valorosi.
In trei ani, Akela va vinde de cinci milioane de euro pe an
Pentru a putea impune mai usor decizia de reorientare catre piata locala, Lucian Butnaru a simtit ca trebuie sa detina pachetul majoritar, motiv pentru care a facut o majorare de capital, in urma careia detine 80% din actiunile companiei, fata de 30% – cat detinea la inceput. „Eu si Michel Diaz aveam o viziune diferita privind viitorul societatii, asa ca am decis sa devin majoritar. Tranzactia, a carei valoare, prin contract, este confidentiala, s-a facut dupa negocieri indelungate”, spune directorul general de la Akela, care, in prezent, se ocupa direct si de departamentul comercial.
Abordarea pietei romanesti s-a facut pe doua directii: produse standard (cu preturi masurate in mii de euro) si solutii personalizate, a caror valoare este de ordinul sutelor de mii de dolari. De exemplu, la Apa Nova si grupul RCS&RDS Akela ofera consultanta pentru implementarea unor solutii ERP personalizate. Un alt mare client intern este LUKoil, companie careia i s-a construit un soft personalizat pentru centralizarea informatiilor de vanzari din reteaua de benzinarii.
Care este viitorul companiei? Lucian Butnaru, in ciuda ofertelor tentante de preluare, nu vrea sa vanda. „Peste trei ani vreau sa devenim lideri pe piata locala a companiilor care vand softuri de gestiune, marca proprie. De asemenea, in acelasi orizont de timp tintesc obtinerea unei cifre de afaceri de cinci milioane de euro”, explica Butnaru. Pasul imediat urmator: iesirea pe piata externa si fuzionarea cu un partener strategic.
Dincolo de activitatea de la firma care poarta numele lupului din „Cartea Junglei” (Akela), Lucian Butnaru face bani si din altele: plasamente imobiliare sau procente din vanzarile unei companii care a dezvoltat un soft pornind de la o idee a sa. si toate acestea, la indemana unui om de afaceri in varsta de doar 24 de ani. Varsta la care multi tineri spera sa gaseasca un intreprinzator de succes dispus sa-i angajeze.