Mai problematic, în ultimii ani, comercianţii de diamante au fost acuzaţi de o serie de încălcări ale legii, cum ar fi frauda fiscală, spălarea de bani şi înşelăciunea în privinţa taxelor vamale la cumpărarea şi vânzarea de pietre.

Pe de altă parte, liderii industriei locale de diamante recunosc ameninţarea, iar din acest motiv, în acest an, ei s-au implicat în ceea ce ziarele locale au descris drept o "ofensivă a şarmului". Într-un program de 160 de pagini, intitulat ‘Proiect 2020’, World Diamond Center, un grup de promovare comercială, descrie planurile de a readuce industria diamantelor la Anvers prin simplificarea şi accelerarea tranzacţiilor cu ajutorul sistemelor on-line. Această idee, speră industria locală, va readuce o parte din industria de şlefuire a diamantelor înapoi la Anvers, după mutarea acesteia în ţările asiatice care beneficiază de o tehnologie nouă (cum ar fi şlefuirea complet automată a diamantelor) şi va reface totodată imaginea industriei în ochii obosiţi ai publicului.

"Acesta este punctul nostru forte", explică avocatul Ari Epstein, 36 de ani, directorul executiv al Diamond World Center şi fiul unui comerciant de diamante al cărui tată a emigrat dintr-un sat din România, în anii ’60.

Trebuie menţionat însă că Anvers nu şi-a epuizat dragostea faţă de diamante. În prezent, industria locală angajează 8.000 de oameni şi creează în mod indirect locuri de muncă pentru alţi 26.000, în profesii cum ar fi cele de asiguratori, bancheri, agenţi de pază şi şoferi. În plus, anul trecut, cifra de afaceri a industriei locale de diamante s-a ridicat la 56 de miliarde de dolari, fiind de altfel cel mai bun an de până acum, după cum explică Epstein.

Deşi veniturile totale sunt aşteptate să scadă în acest an din cauza problemelor pe care le întâmpină economia mondială, în Anvers sunt încă comercializare aproape 85% din diamantele neprelucrate din lume.

Pe de altă parte, prezenţa odată dominantă a evreilor ortodocşi în industrie s-a diminuat ca urmare a sosirii comercianţilor de pe noile pieţe. În prezent, comercianţi din aproximativ 70 de naţiuni sunt prezenţi la Anvers pentru a face afaceri cu diamante, printre aceştia numărându-se indieni, israelieni, libanezi, ruşi, chinezi.

Unele voci susţin însă că această globalizare a afacerii cu diamante a deschis uşa abuzurilor.

Spre exemplu, Omega Diamonds, una din companiile importante de pe piaţa diamantelor, a fost anchetată, iar directorii săi au fugit din Belgia după ce un angajat a dezvăluit în 2006 cum compania tranzacţiona diamante din Africa de ani de zile, evitând impozitele, prin afaceri încheiate în Dubai, Tel Aviv şi Geneva, pentru a transfera apoi profiturile în Belgia.

Cu un an mai devreme, în 2005, Monstrey Worldwide Services – o companie care deţinea la un moment aproape monopolul în privinţa livrărilor de diamante – a fost suspectată că ar fi abuzat de zonele scutite de taxe vamale în locuri cum ar fi Geneva, pentru a face contrabandă cu pietre. Mai recent, în 2009, anchete privind posibile evaziuni fiscale au fost demarate în cazul a sute de dealeri de diamante, printre care mulţi din Anvers, care figurau pe listele titularilor de cont ai filialei elveţiene a băncii britanice HSBC. Anul trecut, anchete similare au fost deschise în India şi în Anvers, după ce WikiLeaks a furnizat autorităţilor liste cu cetăţeni indieni – inclusiv zeci de comercianţi de diamante – care deţin conturi bancare elveţiene.

Niciuna dintre aceste anchete nu a condus la procese în Anvers, cu atât mai puţin la condamnări, a explicat Ari Epstein.
Sursa: Agerpres