Cifrele publicate joi de BNR arată că datoria externă totală a României, publică și privată, a crescut în perioada primele zece luni ale anului cu 18,5 miliarde euro, comparativ cu nivelul de la finalul lui 2022. Cifra a ajuns la un total de 162,4 miliarde euro.

La cât a ajuns datoria României

Conform datelor publicate de Banca Națională, datoria administraţiei publice a ajuns la 71,9 miliarde euro. A fost înregistrat un salt de 24,4% faţă de decembrie 2022.

Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică include influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat, în valoare de 1,7 miliarde euro.

Din volumul total, datoria externă este de 117,6 miliarde euro. Simultan, creditele intra-grup reprezintă 44,8 miliarde euro.

Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,4%

Datoria externă pe termen lung se ridica la 115,6 miliarde euro la 31 octombrie. Este un procentaj de 71,2% din totalul datoriei externe, în creştere cu 17,2% faţă de 31 decembrie 2022.

Simultan, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,4% la 46,8 miliarde euro, potrivit BNR.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18% în perioada ianuarie – octombrie 2023. Comparativ, rata a fost de 17,9% în 2022.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2023 a fost de 99,1%. Comparativ, cifra era de 82,4% la 31 decembrie 2022.

Instituția financiară a prezentat mai multe riscuri pentru economia românească

Un raport publicat anterior de instituție prezintă o creștere a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel mondial. Instituția financiară vorbește despre patru „riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare”. În cazul României, au fost identificate două noi riscuri:

  • întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi;
  • întârzierea absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas aceleaşi de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice şi geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, două sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evoluţiile externe este de aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare”, arată raportul.