Inflația din România se va duce spre 5% în 2024
Economia României a înregistrat performanțe bune în ultimii ani, ceea ce a dus la creșterea nivelului de trai și a sprijinit convergența cu țările OCDE, însă inflația ridicată a afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, potrivit celui mai recent studiu economic al OCDE pentru România.
OCDE se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025, față de 2,0% în 2023.
Nivelurile ridicate de investiții vor susține economia, împreună cu redresarea cererii externe, în timp ce presiunile asupra costurilor pentru gospodării se vor atenua treptat.
Inflația a scăzut de la vârful de 16,8% atins în noiembrie 2022, în timpul crizei energetice, la 7,4% în ianuarie 2024, însă presiunile subiacente asupra prețurilor din economie rămân puternice.
Se preconizează că inflația va continua să scadă până la 5,0% în 2024 și la 3,7% în 2025.
Consolidarea finanțelor publice prin creșterea veniturilor fiscale și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este necesară pentru:
- a menține datoria publică la niveluri controlabile
- a crea spațiu pentru presiunile tot mai mari asupra cheltuielilor, cum ar fi cele generate de îmbătrânirea populației și de tranziția ecologică.
Consolidarea fiscală este necesară pentru a reduce deficitul bugetar. Ea ar contribui, de asemenea, la sprijinirea politicii monetare restrictive prin reducerea presiunilor asupra cererii într-o perioadă de inflație ridicată.
Consolidarea guvernanței publice și a statului de drept va fi importantă pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și pentru a stimula productivitatea.
În timp ce reformele reduc treptat sarcinile de reglementare ale întreprinderilor, corupția și incertitudinea politicilor creează provocări pentru multe întreprinderi.
O Direcție anticorupție bine dotată cu resurse rămâne esențială. Studiul recomandă:
- punerea în aplicare integrală a unor mecanisme de guvernanță consolidată pentru întreprinderile de stat
- eliminarea barierelor din calea finanțării pentru întreprinderile mici
„Performanța economică solidă a României a menținut veniturile medii în creștere. Decalajul dintre nivelul de trai al României și media OCDE s-a înjumătățit între 2000 și 2022. Sarcina imediată a politicii macroeconomice este acum să domolească inflația, care rămâne mult peste țintă, printr-o politică monetară și fiscală restrictivă coordonată”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, care a prezentat studiul la București alături de premierul Marcel Ciolacu.
„În timp ce noile măsuri fiscale vor contribui la soluționarea deficitului de venituri, sunt necesare reforme mai ambițioase pentru a reduce dezechilibrele fiscale, a sprijini creșterea și a aborda inegalitățile de venituri. Impulsul reformei structurale din Planul de redresare și reziliență ar trebui să ajute, dacă este susținut, la fel ca și alte reforme pentru a elimina barierele din calea investițiilor și pentru a crește nivelul de participare a forței de muncă.”
Creșterea vârstei de pensionare va atenua presiunea fiscală datorată îmbătrânirii populației
Cu toate acestea, veniturile guvernamentale rămân prea limitate pentru a finanța noile priorități de cheltuieli. Este nevoie de o administrație fiscală digitală pentru a combate evaziunea și a crește veniturile fiscale.
Alte priorități sunt:
- trecerea unui număr mai mare de bunuri și servicii la cota standard a taxei pe valoarea adăugată din România
- eliminarea cheltuielilor fiscale distorsionate și inechitabile legate de impozitul pe venit
Participarea la forța de muncă nu a crescut suficient pentru a compensa plecările în străinătate ale românilor în vârstă de muncă. Femeile sunt subreprezentate în rândul forței de muncă. Concediul parental generos încurajează mamele să se retragă de la locul de muncă pentru a avea grijă de copii.
De asemenea, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor face ca familiile tinere să aibă mai greu de menținut două locuri de muncă. O mai bună disponibilitate a educației formale pentru copilărie și a serviciilor de îngrijire a copiilor ar facilita întoarcerea părinților la locul de muncă după ce au copii.
Sunt necesare investiții continue în formarea profesorilor și în școli pentru a îmbunătăți rezultatele educaționale. Ajutorul ar trebui mai bine orientat către cei din comunitățile vulnerabile.
România trebuie să scadă nivelul emisiilor nete de gaze cu efect de seră
Emisiile nete de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu un sfert în acest deceniu pentru a ajunge la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050.
Realizarea acestui obiectiv fără a bloca progresul către standarde de viață mai ridicate necesită politici climatice eficiente din punct de vedere al costurilor și echitabile.
Accelerarea dezvoltării producției de energie din surse regenerabile este necesară pentru a rămâne în conformitate cu angajamentul de a elimina treptat energia pe bază de cărbune.
Rețelele de electricitate trebuie modernizate. Ele trebuie să permită creșterea producției de energie din surse regenerabile, cu semnale puternice de preț. Asta pentru a încuraja economiile de energie.
Este nevoie de sprijin pentru renovări eficiente din punct de vedere energetic și pentru:
- sisteme de transport mai bune
- precum și de reconversie profesională pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă în urma tranziției
Sondajul are loc în contextul în care România se află în proces de aderare la OCDE.
Studiul Economic 2024 arată progresele numeroase ale României
Marţi, Luca Niculescu, coordonatorul național pentru integrarea României în OCDE, a afirmat că Studiul Economic din 2024 evidențiază realizările semnificative ale României.
El a subliniat că publicarea acestui raport marchează „un moment esențial” în parcursul României către aderarea la OCDE.
„Ne alăturăm, astfel, unui exerciţiu emblematic al organizaţiei şi anume aceste studii economice. Toţi membrii OCDE beneficiază, la fiecare doi ani, de câte un studiu economic, care reprezintă o imagine a economiei şi a societăţii, măsoară progresele făcute de la studiul precedent – şi am văzut că există şi în cazul României progrese numeroase – şi apoi elaborează recomandări bazate pe date şi pe cele mai bune practici internaţionale. Pentru fiecare stat, aceste studii reprezintă o oportunitate excelentă pentru a-şi îmbunătăţi politicile în beneficiul cetăţenilor. Chiar în motto-ul OCDE despre asta este vorba: politici mai bune pentru vieţi mai bune”, a afirmat Luca Niculescu, în cadrul evenimentului de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, desfăşurat la Palatul Victoria.
Acest studiu este produsul unui dialog „profund” desfășurat pe parcursul mai multor luni, spune el. Acesta se referă la dialogul între reprezentanții OCDE și specialiștii români.
„A fost un flux continuu de informaţii, un efort meticulos, esenţial în elaborarea acestui document care va fi un ghid valoros pentru următorii doi ani. (…) Vă promit că, în următorii ani, efortul va fi cel puţin la fel de intens; în următorii doi ani, pentru că domnul prim-ministru tocmai ne-a fixat o ţintă pentru aderare. Dar la capătul drumului ne aşteaptă tocmai această aderare la această organizaţie extraordinară, care nu este extraordinară doar pentru că în OCDE se află statele cel mai dezvoltate din lume, democraţiile cele mai avansate, ci pentru că este şi o organizaţie în care se gândeşte mult şi se şi acţionează. Este un think tank şi un do tank, în acelaşi timp. Deci, acţionează cu mult sens în beneficiul oamenilor”, a spus el.
