Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private sau chiar naționalizarea parțială a sistemului, potrivit Mediafax. Fondurile de pensii spun că dezechilibrele demografice care pândesc sistemul public, cele mai mari din Europa, nu pot fi compensate decât prin existenţa unui sistem privat de pensii.
UPDATE. Contactat de Capital, Ion Giurescu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, responsabil cu pensiile private, a arătat că jucătorii din piaţă şi supreveghetori nu au fost consultaţi în privinţa unei astfel de măsuri. " Eu ştiu doar că s-a bătut în cuie creşterea contribuţiei la 4,5%. Nu am fost consultat în vederea unei alte măsuri. Dacă s-ar întâmpla astfel nu ar fi deloc un lucru benefic", ne-a spus Giurescu.
Ce spun actorii din piaţa pensiilor private
„Deocamdată se vorbeşte de o analiză, iar rezultatele analizei sunt pur speculative. Din câte ştim, bugetul pe 2014 a fost făcut pe o creştere a contribuţiei la Pilonul II, de la 4% la 4,5%, iar o evaluare a sistemului nu înseamnă o decizie împotriva sistemului. În condiţiile în care sistemul a avut rezultate foarte bune de la înfiinţare până în prezent, nu cred că trebuie să ne temem de o astfel de evaluare”, spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
„Pe termen lung, sustenabilitatea sistemului public de pensii depinde neapărat de existenţa unui sistem privat de pensii, mai ales în perspectiva uriaşelor dezechilibrelor demografice. Pe termen scurt, câştigurile pentru sistemul public de pensii sunt minore. Chiar şi creşterea vârstei de pensionare pentru femei este un semn că pe termen lung ne pândesc aceste dezechilibre demografice, iar sistemul public nu poate fi conservat la nivelul de acum”, adaugă Crăciun.
Chiar dacă în anumite ţări au fost luat decizii de naţionalizare a sistemelor private de pensii, Crăciun spune că fiecare ţară are specificităţile ei. „De exemplu, în nicio ţară nu există perspectiva unui dezechilibru demografic atât de mare ca în România, unde peste 15 ani urmează să iasă la pensie o generaţie de 3 ori mai mare decât oricare alta a fost până atunci. Va fi un şoc demografic cu care nu se confruntă nimeni din Europa, deşi au problema îmbătrânirii populaţiei. Ar fi o greşeală căderea în capcana copierii deciziilor luate în alte ţări. În Vest, sistemele private de pensii sunt chiar cheia bunăstării pensionarilor”, conchide Crăciun.
Intenţiile Guvernului
"Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de Mediafax. Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.
De altfel, mai multe surse au declarat pentru Mediafax că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.
În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.
De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.
În ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%.
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.
Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.
Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008.
Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane.