In plina criza financiara – intrarea in incapacitate de plata a FNI, a Bancii Internationale a Religiilor, a Bancii Populare Romane (BPR), a Bancii Populare Fortuna – o reclama facuta sa-ti „ia ochii” era publicata saptamana trecuta, in paginile unui ziar local. Cooperativa de credit Banca Populara „Familia” anunta astfel cititorii ca atrage depozite cu dobanzi intre 68% si 85% pe an. In acelasi timp, isi facea cunoscut pachetul sau de oferte de creditare: imprumuturi pentru locuinte cu o dobanda anuala de 12,5% pe an sau imprumuturi cu retinerea garantiei din credit, cu dobanzi cuprinse intre 18 si 52% pe an. Fireste, o asemenea oferta apare, la prima vedere, extrem de atragatoare. Un asemenea nivel al dobanzii este greu de egalat de o alta institutie financiara, in acest moment. Totodata, ce institutie de credit afiseaza astazi nivelul de dobanda de 12,5% pe an, pentru imprumuturi?
Marilena Ion, director general la cooperativa de credit Banca Populara „Familia”, spune ca a existat intentia de a reduce nivelul dobanzilor acordate la depozite, cu 10 – 20%, dar ca, in conditiile framantarilor din piata (Banca Populara Fortuna tocmai a intrat in lichidare, iar BPR nu mai poate onora scadentele la depozitele constituite), aceasta decizie a fost amanata. Motivul? Teama de a nu provoca panica printre depunatori, de a nu lasa impresia ca n-are resurse pentru a-si onora obligatiile catre creditori. Pe de alta parte, era iminenta aparitia ordonantei de urgenta privind functionarea cooperativelor de credit. Conditia de teritorialitate a unei cooperative de credit, altfel spus, functionarea ei cu membri cooperatori din zona in care-si are sediul, trebuie sa fi declansat batalia pentru atragerea de noi clienti. Marilena Ion ne-a marturisit ca, intre proiectele cooperativei de credit, in perspectiva aparitiei noii legi, cel mai important este acela de a-si crea o casa centrala proprie, care sa aiba in subordine 100 cooperative de credit, desprinse din actuala Banca Populara „Familia”.
Revenind la sistemul de creditare folosit de cooperativa de credit „Familia”, imprumutul pentru locuinte cu dobanda de 12,5% pe an (pe o perioada cuprinsa intre 5 si 10 ani) este cel mai riscant pentru institutie, in ciuda faptului ca dobanda este perceputa anual, la intreaga valoare a creditului, deci nu la sold. Evident ca riscul se poate extinde si asupra depunatorilor, in cazul in care cooperativa de credit nu mai poate face rost de resurse pentru a-si acoperi pierderile care apar in primii ani.
Motoarele merg alimentate cu depuneri
Pentru a exemplifica, prezentam un calcul pornind de la un potential caz. Un client solicita, in sistem CAR, un credit de 100 milioane de lei; cooperativa de credit conditioneaza eliberarea imprumutului de depunerea unor contributii, in termen de patru luni: o contributie initiala de 10%, urmata de alte trei contributii lunare de procentaj egal. Aceasta inseamna ca, pentru un credit de 100 milioane de lei, valoarea totala a contributiilor este de 40 milioane de lei. Dupa depunerea lor se elibereaza creditul. Pentru aceasta, cooperativa de credit are nevoie de resurse. Sa admitem ca o parte din bani provin tocmai din contributiile varsate de solicitant. Restul de 60 milioane de lei provin din resurse atrase. Dar cum este mai convenabil pentru Banca Populara sa atraga resurse? Cele mai bune resurse sunt cele care raman la dispozitia institutiei pe o perioada cat mai lunga de timp. Un an, adica. Pentru aceasta trebuie sa plateasca o dobanda de 85% pe an. Asadar, pentru cei 60 milioane de lei va plati, la scadenta, 111 milioane de lei (60 milioane lei principalul si 51 milioane lei dobanda). Accepta resursa cu aceste costuri si elibereaza creditul. In primul an, rata si dobanzile (egale pe toata perioada de acordare a creditului – aproape 2,7 milioane de lei lunar) pe care le incaseaza de la debitor totalizeaza 32,4 milioane de lei, dar plateste creditorilor care i-au asigurat resursele 111 milioane de lei. Diferenta de 78,6 milioane de lei este pierderea bancii populare in primul an.
Conducerea bancii populare admite ca este pe pierderi, in prima parte a perioadei de creditare, dar spune ca apoi intra pe profit. E adevarat, dupa trei ani si patru luni intra pe profit (aceasta este perioada in care isi recupereaza cheltuiala cu banii pe care i-a atras de la clienti, in depozite). Insa pana atunci motoarele trebuie sa mearga incontinuu. Adica sa existe mereu depunatori, pentru a putea face fata platilor in perioada in care este pe pierdere si pentru a avea, in continuare, posibilitatea de a efectua noi plasamente.
Dobanda de 38% este, de fapt, de 79%
Marilena Ion spune ca imprumuturile sunt singurele plasamente efectuate de cooperativa de credit pe care o conduce. Banca Populara „Familia” a inceput sa functioneze din noiembrie anul trecut. De atunci si pana acum, volumul creditelor acordate se ridica la 11 miliarde de lei. Potrivit unui calcul estimativ al conducerii cooperativei de credit, pentru acesti bani ar avea de primit aproape 24 miliarde de lei. Deci dublul sumei plasate. Cum este posibil, daca dobanzile afisate sunt cu mult sub 100 la suta? O sa luam urmatorul exemplu, pentru a raspunde la aceasta intrebare. O alta oferta de credit consta in acordarea de imprumuturi cu dobanda de 38% pe an. Termenul de scadenta este de un an, iar valoarea maxima a creditului este de 25 milioane de lei. Pentru acest tip de imprumuturi, cooperativa de credit solicita o garantie de 40% din credit, iar garantia este retinuta din credit. Adica, la un imprumut de 25 milioane de lei, solicitantul primeste, de fapt, 15 milioane de lei. Restul de 10 milioane de lei se constituie in garantie. Ratele si dobanzile se calculeaza insa la valoarea intregului credit contractat, de 25 milioane de lei. Intr-un an de zile, solicitantul de credit va inapoia bancii populare 34,5 milioane de lei. Garantia constituita o va primi inapoi, la o luna dupa ce creditul a ajuns la maturitate si a fost achitat, dar ea nu este purtatoare de dobanda. Daca, sa zicem, inflatia va fi de 30% intr-un an de zile, atunci la cei 10 milioane de lei solicitantul creditului a pierdut, intr-un an, aproape 2,4 milioane de lei. Calculele conduc, astfel, la concluzia ca pentru imprumutul solicitat, dobanda platita de debitor este de 79%. Daca resursa atrasa a fost de 15 milioane de lei, costurile pe care le are de platit cooperativa de credit se ridica la 27,6 milioane lei, pentru un depozit similar cu cel prezentat mai sus, pe termen de un an si cu o dobanda de 85%. Din aceasta operatiune, cooperativa de credit castiga 6,9 milioane de lei. Din aceste doua exemple rezulta ca, pentru a evita disfunctii majore in activitatea de creditare, volumul imprumuturilor acordate in prima varianta prezentata este inferior celui care rezulta din credite cu garantii retinute din imprumut. Fireste, sistemul rezista atata vreme cat banca populara atrage resurse, pentru a face posibile plasamentele in credit (singurele surse de venit ale cooperativei de credit, cel putin pana acum).
