“Traieste acum, plateste mai tarziu”! Aceasta a devenit deviza cetatenilor din centrul si estul europei. Romanii, bulgarii, sarbii si bosniacii folosesc cel mai mult creditul pentru bunuri de consum, in timp ce slovenii, cehii sau slovacii prefera sa foloseasca banii economisiti. Pentru un bancher care vrea sa mai vada rate mari de crestere a afacerii, disparute de mult din Occident, centrul si estul Europei este locul ideal. Media depozitelor si creditelor pe cap de locuito
“Traieste acum, plateste mai tarziu”! Aceasta a devenit deviza cetatenilor din centrul si estul europei. Romanii, bulgarii, sarbii si bosniacii folosesc cel mai mult creditul pentru bunuri de consum, in timp ce slovenii, cehii sau slovacii prefera sa foloseasca banii economisiti.
Pentru un bancher care vrea sa mai vada rate mari de crestere a afacerii, disparute de mult din Occident, centrul si estul Europei este locul ideal. Media depozitelor si creditelor pe cap de locuitor in zona nu reprezinta, inca, nici 10% din cea inregistrata in vechea Europa. O parte insemnata a populatiei nu a avut niciodata vreo legatura cu o institutie financiara, neasteptand, parca, decat sa fie bancarizata.
In fiecare an, esticii se arunca frenetic sa ia credite, dar sunt tot mai dispusi sa puna bani deoparte. Potrivit unui studiu al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), referitor la piata de retail din regiune, doar 50% din populatia peste 15 ani din Romania avea, la finele lui 2005, o relatie de orice fel cu o banca, fata de 83% in Croatia, 81% in Cehia si Slovacia, 65% in Ungaria sau 99% in Slovenia, unde bancile nu mai pot atrage noi clienti decat de la concurenta.
Atunci cand merg la banca, esticii o fac, de cele mai multe ori, pentru a cere un imprumut. 16% dintre romanii peste 15 ani au cel putin un credit (exclusiv descoperit de cont), la fel ca 22% din croati si sloveni, 15% din polonezi sau 7% din bulgari si slovaci. Cu exceptia Poloniei, peste tot cifrele sunt in crestere fata de 2004. Situatia sta insa exact invers cand vine vorba despre economii. Doar 10% din romani au un depozit, fata de 16% in 2003. Procentajul a scazut spectaculos si in Cehia (de la 62% la 56%), Slovacia (de la 67% la 57%) sau Slovenia (de la 64% la 46%), insa nivelul de pornire este de peste cinci ori mai mare decat la noi.
“Remarcam ca scade numarul celor care vor sa faca depozite, dar creste in schimb numarul celor care isi deschid conturi curente”, a declarat Andrea Moneta, membru in boardul executiv al BA-CA, la reuniunea anuala a BERD de la Londra. Astfel, de trei ori mai multi romani prefera economiile la vedere depozitelor bancare, procentajul de 35% din populatia peste 15 ani fiind dublu in 2005 comparativ cu 2003. Contul curent este utilizat si de 89% din sloveni, 63% din slovaci, 78% din croati sau 27% din bulgari.
“Disciplina de economisire slabeste pe masura ce creste tendinta de satisfacere a nevoilor personale. Este o reflectare a atitudinii – vrem aceste lucruri acum, nu mai asteptam pana ni le vom permite din economii”, arata Moneta. Potrivit afirmatiilor sale, cea mai mare cerere de credite pentru finantarea consumului a fost raportata in Romania, Bulgaria, Serbia si Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, in timp ce slovenii, cehii si slovacii sunt mai inclinati sa foloseasca economiile proprii. Daca cehii, slovenii si ungurii prefera sa investeasca in special pentru vacante si activitati sportive, folosind de regula economiile proprii, romanii fie nu au planuri de investitii, fie se gandesc la tratamente medicale sau educatia copiilor, imbunatatirea locuintei sau evenimente familiale si spera ca pentru finantare vor primi cadouri.