După ce au fost trimişi să-şi deschidă conturi la bancă şi să completeze cereri complicate pentru subvenţii, fermierii aşteaptă bani pentru care autorităţile au uitat să dea legi. 440 de milioane de euro. Aceasta este suma pe care aproximativ 1,5 milioane de fermieri români ar trebui s-o primească anul acesta de la bugetul UE, prin schema de plăţi directe pe suprafaţă. Separat, statul acordă până la 30 de euro/hectar prin intermediul plăţilor naţionale directe comp
După ce au fost trimişi să-şi deschidă conturi la bancă şi să completeze cereri complicate pentru subvenţii, fermierii aşteaptă bani pentru care autorităţile au uitat să dea legi.
440 de milioane de euro. Aceasta este suma pe care aproximativ 1,5 milioane de fermieri români ar trebui s-o primească anul acesta de la bugetul UE, prin schema de plăţi directe pe suprafaţă. Separat, statul acordă până la 30 de euro/hectar prin intermediul plăţilor naţionale directe complementare. Şi tot de la bugetul naţional şi de la cel al UE, conform „Ghidului fermierului“ postat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sunt alocaţi bani pentru plăţi compensatorii fermierilor din zonele cu handicap natural – zone montane – şi pentru culturile energetice (rapiţa, floarea soarelui, soia şi porumbul din care se obţine biocombustibilul) şi zahăr. Dacă pentru primele scheme de plăţi totul este clar, în cazul fondurilor alocate pentru culturile energetice şi zahăr, „legislaţia aferentă este în curs de elaborare“. Acesta este răspunsul pe care l-am primit şi de la APIA, dar şi de la Ministerul Agriculturii. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu banii destinaţi fermelor amplasate în zonele montane. Cu alte cuvinte, fermierii sunt somaţi cu penalizări să depună cererile la termen pentru obţinerea subvenţiilor, înainte să fie stabilit cuantumul acestora. Mai mult chiar, cei care solicită plata pentru culturile energetice nu mai au dreptul să primescă plăţi naţionale directe complementare pentru aceleaşi suprafeţe, aşa cum se specifică în Ghidul fermierului.
Desigur, vorbim de fermierii care au aflat că pot obţine aceşti bani. Deoarece campania de informare este una palidă. Intitulată impropriu „Cere-ţi banii!“, fiindcă nici autorităţile nu ştiu despre câţi bani este vorba, aceasta a început la jumătatea lunii februarie cu un buget modest. Pentru această campanie s-au cheltuit circa 36.000 de euro pentru tipărirea materialelor publicitare (afişe, pliante, fluturaşi) şi producţia a două spoturi, unul TV şi altul radio. Acestea sunt difuzate şi în prezent, în regim de campanie socială, pe postul naţional de televiziune şi la cel de radio. Conform celor de la APIA, spotul TV este difuzat la ore nepotrivite, audienţa fiind scăzută. Separat, s-au organizat întâlniri cu fermierii, pentru a le explica modul de completare şi de depunere a cererilor de sprijin. La caravană au participat reprezentanţii APIA, ai Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA) şi cei ai Direcţiilor Agricole pentru Dezvoltare Rurală (DADR) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Greu de apreciat câte sate a reuşit să străbată caravana în condiţiile în care cele trei instituţii, APIA, ANCA şi MADR, mai fac şi acum angajări, neavând suficient personal.
Doar 700.000 de cereri depuse
Rezultatele sunt pe măsură: până pe 16 aprilie, circa 680.000 de cereri au fost trimise la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, adică mai puţin de jumătate din numărul total preconizat. Iar din acestea, doar aproximativ 250.000 au fost introduse în baza de date de către angajaţii APIA, conform declaraţiei ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Decebal Traian Remeş.
Termenul limită se apropie cu paşi repezi – 15 mai. După această dată se mai pot depune cereri până pe 11 iunie, însă cu penalizări. Banii vor veni ceva mai târziu, începând cu 1 decembrie şi până la sfârşitul lunii iunie anul viitor. Sumele vor fi virate în conturile bancare pe care fermierii au fost obligaţi să le deschidă. Există însă şi varianta activării clauzei de salvgardare pe agricultură de către Comisia Europeană. Aceasta permite Bruxelles-ului să suspende 25% din alocarea financiară pe 2007 pentru plăţile directe. Motivul? În raportul de ţară din 26 septembrie se specifica: „Agenţiile de plăţi care gestionează fondurile europene destinate fermierilor trebuie să funcţioneze“.
Nepotism de agenţie
«La APIA au fost angajaţi fii, fiice, cumnat, cumnată, ginere, amante. Sunt oameni din cele mai variate domenii de activitate. Vor fi greşeli ale Agenţiei din cauza lipsei de experienţă a angajaţilor.»
Decebal Traian Remeş, ministrul Agriculturii
Câţi bani se alocă în 2007
440 milioane de euro – plăţi directe pe suprafaţă de la bugetul UE
Pentru plăţile naţionale directe complementare nu se ştie suma totală, fiindcă nu este încă stabilită suprafaţa totală eligibilă, care va fi aprobată de Bruxelles
1,9 milioane de euro – prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru culturile de sfeclă de zahăr. Nu se ştiu cotele pentru fiecare solicitant deoarece legislaţia naţională este în curs de elaborare
Pentru culturile energetice nu se ştie bugetul alocat prin FEGA deoarece legislaţia naţională este în curs de elaborare
248 de milioane de euro – prin FEGA pentru comerţ exterior şi intervenţie – se derulează separat de plăţile directe pe suprafaţă
Pentru plăţile compensatorii pentru fermierii din zonele cu handicap natural nu se ştie bugetul pentru că legislaţia naţională este în curs de elaborare. Bugetul se compune din 82% – fonduri prin intermediul FEGA şi 18% – de la bugetul naţional.