In campania electorala din 1996, presedintele Constantinescu sustinea ca impozitarea jocurilor de noroc va aduce bani buni bugetului de stat pentru finantarea proiectelor de investitii. La aproape trei ani de cand Emil Constantinescu a ajuns presedinte al Romaniei, Ministerul Finantelor ne-a declarat ca habar nu are cate miliarde au intrat la Buget din impozitarea jocurilor de noroc. "Nu pot spune cati bani proveniti din plata accizelor pentru jocuri de noroc au intrat in anul 1998 la bugetul de
In campania electorala din 1996, presedintele Constantinescu sustinea ca impozitarea jocurilor de noroc va aduce bani buni bugetului de stat pentru finantarea proiectelor de investitii. La aproape trei ani de cand Emil Constantinescu a ajuns presedinte al Romaniei, Ministerul Finantelor ne-a declarat ca habar nu are cate miliarde au intrat la Buget din impozitarea jocurilor de noroc. „Nu pot spune cati bani proveniti din plata accizelor pentru jocuri de noroc au intrat in anul 1998 la bugetul de stat. Exista un cont comun in care intra toate accizele, si pentru tutun, si pentru alcool, si pentru jocuri de noroc”, ne-a declarat Elena Ianda, directorul Directiei de Administrare a Monopolului de Stat din Ministerul Finantelor.
Acum, in Romania functioneaza 12 cazinouri, 95 de sali de bingo, cateva mii de aparate electronice si o agentie de pariuri sportive. Cat aduc toate acestea la buget? Nu se stie. Insa atunci cand vine vorba despre controlul acestor activitati, toata lumea arunca pisica in curtea vecinului. Spre exemplu, cand am vrut sa aflam care au fost rezultatele controalelor efectuate anul trecut asupra salilor de bingo, Elena Ianda ne-a spus: „Directia pe care o conduc nu este abilitata sa faca astfel de controale, ci Garda Financiara si Politia”. Garda Financiara, prin vocea comisarului general Ioan Tomescu, a precizat ca „anul trecut s-a verificat doar daca si-au platit autorizatia”. In plus, Elena Ianda ne-a spus ca ii este teama sa opreasca activitatea in astfel de sali, deoarece proprietarul poate da in judecata directia pe care o conduce, iar in cazul unui castig in instanta al acestuia: „…va trebui sa platesc din salariul meu daunele.”
Fostul ministru de finante Mircea Ciumara afirma ca totusi lucrurile nu sunt chiar asa de negre pe cat par. „Cand am fost ministru am aflat ca spaga pentru deschiderea unui cazinou este de 100 de mii de dolari. Acesti bani se duceau la Comisia de Autorizare a Jocurilor de Noroc, unde se manifesta si acum tot felul de interese”, ne-a spus Ciumara.
In ciuda promisiunilor din campania electorala, fiscalitatea jocurilor de noroc a fost relaxata. Cat despre proiecte de investitii nu s-a prea auzit nimic. In 1998, toate taxele care vizau activitatile de jocuri de noroc au fost marite. Numai in cazul salilor de bingo taxele de autorizare au crescut de cinci ori, iar pentru toate jocurile de noroc s-a marit acciza de la 20% la 30%. Ministerul Finantelor sustine ca aceste taxe au dus la falimente in lant. Astfel, numarul cazinourilor autorizate a scazut de la 38 la 12, iar 26 de sali de bingo au dat faliment. Dandu-si seama ca taxele sunt impovaratoare, in decembrie 1998 Guvernul revine si emite Ordonanta de urgenta nr. 69/1998 prin care renunta la acciza, dar instituie in cazul salilor de bingo o taxa de 7% din valoarea nominala a cartoanelor achizitionate de la Regia Autonoma Imprimeria Nationala. In plus, dupa 1996 statul a renuntat si la suprataxa de 22% care se aplica impozitului pe profit platit de proprietarii de activitati de jocuri de noroc. Astfel, intre o fabrica de pantofi si un cazinou nu exista nici o diferenta la plata impozitului pe profit, ambele societati datorand un impozit de 38%.