Zeci de companii locale şi străine se bat pentru cele 34 de milioane de dolari pe care americanii le vor investi în modernizarea unităţii
Baza americană de la Mihail Kogălniceanu a început deja să-şi facă simţite efectele în plan economic. Pe termen mediu, ea ar putea juca un rol hotărâtor în transformarea comunei într-un mic oraş european.
Aviano este o localitate oarecare din Italia, la poalele Alpilor, undeva la circa 80 de kilometri nord de Veneţia. Asta, cel puţin la prima vedere. O incursiune la numai câţiva kilometri distanţă îţi va dezvălui una dintre cele mai mari baze aviatice americane din Europa. Dezvăluierea are loc la propriu, căci obiectivul este situat pe marginea şoselei, iar gardurile sunt din plasă de sârmă transparentă şi lasă să se vadă totul: piste, hangare, aparate de zbor şi oamenii în uniforme divers colorate ce trebăluiesc de colo-colo.
La Aviano „lucrează“ circa 3.500 de militari americani, ce locuiesc, împreună cu familiile lor, în mici ansambluri rezidenţiale cu acces liber, dispuse în localităţile din jur. „De când au venit aici, viaţa noastră s-a schimbat. Nu mai sunt probleme cu locurile de muncă, ba, din contra, firmele care le asigură diverse servicii şi produse, de la mâncare la kerosen şi de la curăţenie la zugrăveli, au dificultăţi în a găsi angajaţi“, spune un localnic, Gianfranco Zotta. Nici supermarketurile şi localurile din zonă nu au de ce să se plângă. Deşi au la dispoziţie în interiorul bazei magazine şi popote cu preţuri subvenţionate de guvernul american, soldaţii Unchiului Sam şi familiile lor sunt deseori văzuţi în complexele comerciale sau în restaurantele italieneşti.
La Kogălniceanu, lucrurile sunt de-abia la început şi, deocamdată, doar o mână de militari străini pot fi găsiţi aici. Potrivit colonelului John Ingham, şeful Biroului pentru Cooperare Militară româno-americană, baza va găzdui în mod permanent până la 300 de membri ai US Army şi US Air Force şi, temporar, pe perioade de patru până la şase luni, alţi circa 1.700 de militari. Pentru a le asigura toate condiţiile necesare, Statele Unite vor cheltui 34 de milioane de dolari pentru modernizarea unităţii. Nu mai puţin de 70 de construcţii, în suprafaţă totală de 31.000 de metri pătraţi, vor fi demolate pentru a face loc noilor clădiri, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale.
Ce este sigur, este că unele firme româneşti vor profita de situaţie. La mijlocul lui aprilie, peste 50 de companii, din care cele mai multe autohtone (dar şi din SUA, Germania, Turcia sau Israel), au luat parte, la Mamaia, la procedura de pre-ofertare organizată de Ambasada Statelor Unite.
Americanii s-au declarat interesaţi de servicii de pază, întreţinere a drumurilor, terenurilor şi parcului auto, spălătorie auto, manevrare de echipamente, alimentare cu apă potabilă în cisterne, preluare a apelor uzate şi a gunoiului, dezinsecţie şi menaj. „Nu preţul cel mai scăzut este criteriul principal de selecţie, ci performanţele companiei şi sistemul de control al calităţii“, a explicat maiorul William Cundy. Rezultatele selecţiei nu au fost încă publicate, însă, în ciuda acestui fapt, unele companii locale lucrează deja pentru US Army.
„Au început deja să construiască. Titularii de contract sunt companii străine, însă fososesc ca subcontractori firme din Constanţa“, explică primarul din Mihail Kogălniceanu, Valer Mureşan. Alţii se pregătesc să lucreze pentru americani fără să mai treacă prin nici un fel de licitaţie. „Am numeroase oferte de cumpărare a hotelului şi restaurantului şi o să vând în momentul în care voi primi o ofertă avantajoasă. Este clar că interesul acesta are o mare legătură cu înfiinţarea bazei. Şi nu e greşit, sunt şi americanii oameni, vor veni cu siguranţă după muncă să bea un pahar“, spune Dumitru Gulea, patronul complexului Adilaur.
O problemă ar putea-o constitui deficitul de forţă de muncă. Însă, unii dintre cei care acum fac naveta la Constanţa ar putea să renunţe, pentru a lucra pentru companiile locale. „În plus, s-ar putea să atragem noi navetişti din alte localităţi. Dar nu contează, bugetul local tot câştigă“, explică primarul. Acesta mai dezvăluie că vor continua în forţă extinderile reţelelor de gaze naturale, apă şi canalizare. „Plănuim să devenim oraş, dar nu acum, ci peste vreo doi ani, ca până atunci să mai putem accesa fonduri europene“, mai spune Valer Mureşan. Iar influenţele bazei americane nu se opresc aici. Potrivit edilului, în ultimul an, preţurile pe piaţa imobiliară locală au crescut foarte mult, lucru pus de acesta pe seama anunţurilor privind sosirea US Army.
Criză de angajaţi
«Noi avem deja deficit de forţă de muncă, aşa că eventuala dezvoltare a companiilor locale ar putea să ducă la atragerea unor navetişti din alte localităţi. Dar nu contează, bugetul local tot câştigă, din taxe şi impozite.»
Valer Mureşan, primar Mihail Kogălniceanu
TRUPELE SUA SE MUTĂ SPRE ORIENT
TACTICĂ US Army vrea să-şi reducă prezenţa în afara SUA, pe termen mediu, de la peste 100.000 de militari la circa 70.000 şi să-şi amplaseze trupele mai aproape de zonele de conflict şi potenţial conflict, situate cu preponderenţă în Orientul Mijlociu.
CHELTUIELI În 2003, armata americană a investit 22 de milioane de dolari la Mihail Kogălniceanu.
Cea mai mare parte a fondurilor a fost alocată refacerii bazei aeriene, însă a avut de câştigat şi infrastructura exterioară.
INVESTIŢII Americanii au anunţat că vor construi şi la poligonul de la Babadag facilităţi pentru cazarea, hrănirea şi antrenarea a circa 150 de militari.
