«Ceva concret, care să iasă din birouri, încă nu. Sunt tot felul de negocieri, proceduri, discuții legate de ceea ce își dorește România și ce poate să ofere Belgia, pe ce linii să se meargă, dacă România chiar își permite un asemenea proiect», spun reprezentanții Ministerului Transporturilor despre proiectul româno-belgian care va schimba fața Gării de Nord din București.
Primul pas a fost deja făcut: în toamna anului trecut, ministrul român al transporturilor, Anca Boagiu, și omolo­gul său din Belgia, Etienne Schouppe, au semnat un memorandum prin care cele două ministere vor coopera pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport din zona Capitalei, incluzând și complexul Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al ţării. „Memorandumul asigură premisele și cadrul juridic al unui parteneriat româno-belgian care va veni în sprijinul dezvoltării unui proiect viabil prin care Bucureștiul să beneficieze de o gară la standarde europene“, spunea atunci Anca Boagiu.
Transformarea în gară de tranzit
Planul luat în calcul de autorități prevede, în afară de trecerea Gării de Nord în subteran, și construirea unor tuneluri care să facă legătura cu celelalte două gări: Progresul și Obor. „Gara de Nord se va transforma dintr-o gară înfundată într-una de tranzit. Cu siguranță, vom avea un nivel suprateran și două subterane: o linie pentru tren suburban și una pentru metrou. Probabil că modelul pe care îl vor avea în vedere belgienii va fi gara din Luxembourg“, încearcă Ștefan Roșeanu, senior partner Club Feroviar, să contureze ideea. În paralel, oficialii din Ministerul Transporturilor au în plan și modernizarea a 21 de gări din orașele mari, investițiile totale urmând să ajungă la aproximativ 227 milioane de euro. Până acum au fost deja scoase la licitație o parte dintre acestea, una dintre cele mai scumpe modernizări fiind pentru gara din Pitești, o valoare estimată la 14,2 milioane de euro. Fondurile pentru modernizarea celor 21 de staţii de cale ferată vor proveni atât de la bugetul de stat, cât şi din bani europeni.



Cel puțin șapte ani și un miliard de euro
Revenind la Gara de Nord, mai concret, cum va putea fi materializat acest proiect? Sigur că va fi nevoie de mult timp, poate chiar mai mult decât estimează analiștii din această piață. Așadar, dacă proiectul nu va fi întrerupt așa cum se întâmplă de multe ori când se schimbă „șefia“ Ministerului Transporturilor, atunci anul acesta vor fi finalizate studiile de fezabilitate și, în cazul în care se va merge pe parteneriat public-privat (PPP) și nu pe unul de tip public-public, atunci cu siguranță că va fi definit caietul de sarcini. „Toate fazele de pregătire ale proiectului, de la studiul de fezabilitate până la evaluarea costurilor și ofertarea ar putea să dureze, într-o variantă optimistă, cel puțin un an și jumătate-doi ani. După care va urma construcția propriu-zisă, care ar putea să dureze, de asemenea, cel puțin cinci ani, pentru că în subteran se lucrează greu“, detaliază Roșeanu. Bineînțeles, construcția poate să înceapă imediat după finalizarea punctelor care țin de birocrație doar dacă nu apar divergențe de opinie între Guvern și Primărie.
Nici costurile nu vor fi prea mici. Roșeanu crede că un astfel de proiect va ajunge la un miliard de euro, din care reconstrucția gării la suprafață și în subteran va fi  de 300-400 milioane de euro, așa cum au fost toate bugetele pentru gări similare în Occident. Mai mult, vor exista și spații comerciale, ca într-un adevărat mall. Evident că va fi păstrată partea de gară istorică – o parte din Gara de Nord este momument istoric – la suprafață. Restul până la un miliard de euro va însemna proiectul cu tunelurile care vor lega Gara de Nord de celelalte gări. Contextualizând, prin memorandumul semnat cu Belgia, țara noastră va obține atât expertiză belgiană, cât și posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru acest proiect, inclus în planul de dezvoltare al Capitalei în următorii 25 de ani.
Memorandumul asigură premisele unui parte­neriat care va veni în sprijinul dezvoltării unui proiect viabil.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor