Cel puţin patru fabricanţi din Braşov, Bacău şi Bucureşti demonstrează că vânzarea de aparate de zbor ultrauşoare poate fi profitabilă. O dovedesc vânzările lor, care au ajuns la zeci de avioane pe an.

Braşoveanul Eduard Popa îşi începe fiecare dimineaţă cu gândul la avioanele sale. Nu este un magnat şi nici nu colecţionează aeromodele. Este unul dintre puţinii ingineri români care a început să construiască, pe cont propriu, avioane ingenioase, cu resurse puţine şi preţuri competitive la export. Acum are mai multe comenzi decât a sperat vreodată.

Dimineţile lui Eduard Popa şi gândurile sale „cu aripi“ sunt din când în când tulburate de perspectiva unui blocaj în trafic, în drumul spre mica sa fabrică de la periferia Braşovului.

„Drumul dintre casă şi locul de muncă îmi ia o oră în timpul zilei. Cu elicopterul aş face două-trei minute. Aş consuma mult mai puţin combustibil şi aş ajunge la destinaţie calm şi cu chef de muncă“, se gândeşte Popa. De altfel, braşoveanul a început să construiască avioane tocmai pentru a câştiga banii şi experienţa necesară fabricării unui… elicopter de concepţie proprie.

Dar până la elicoptere, ideea cu avioanele s-a dovedit foarte bună, din moment ce primeşte 39 de comenzi pe an, mai mult decât estimase iniţial. În cei patru ani de când a început afacerea, a finalizat trei linii de producţie şi a vândut trei prototipuri de avioane, toate construite de la zero.

Un avion ultrauşor poate costa cât un automobil de teren

Preţurile aparatelor fabricate de Eduard Popa variază în funcţie de tipul de aeronavă şi opţionalele instalate. Preţurile modelelor aflate acum în lucru încep de la 35.000 de euro şi pot ajunge la 200.000 de euro. Clienţii sunt în majoritate străini. Unii vor ca aeronavele să fie dotate cu opţionale mai scumpe decât avionul în sine. Oricum, pentru a fi considerate ultrauşoare, avioanele nu trebuie să cântărească mai mult de 450 de kg. Modelul Eduard 2A Luxor, de exemplu, costă între 55.000 şi 75.000 euro. Popa mai are în lucru un prototip care poate ateriza şi decola pe uscat, apă sau zăpadă. De asemenea, în stadiu de proiectare se află un nou avion, foarte ieftin, de circa 28.000 de euro. Visul lui Popa, elicopterul de concepţie proprie, ar costa circa 250.000 de euro.

Cei care au început deja această afacere au în vizor comenzile din străinătate. Potenţial există şi la noi în ţară. Din ce în ce mai multe personalităţi şi oameni de afaceri români îşi cumpără propriile aparate de zbor. Principalul avantaj al ultrauşoarelor constă în preţ, de câteva zeci de mii de euro faţă de cele câteva sute de mii sau milioane de euro, în cazul unui avion convenţional de business. Mai mult, pentru a zbura cu o astfel de aeronavă nu trebuie să treci prin check-in, nu îţi trebuie pistă autorizată, iar zborul poate fi comunicat autorităţilor cu doar câteva ore înainte de decolare, fără alte formalităţi.

În judeţul vecin, la fabrica Aerostar din Bacău, astfel de aparate de zbor reprezintă un business distinct, care contează tot mai mult în vânzările companiei. „Noi fabricăm de câţiva ani avioanele ultrauşoare Festival şi producţia continuă. Potenţialul pe termen mediu şi lung al acestei afaceri este condiţionat şi de evoluţia reglementărilor europene din domeniu“, spune Grigore Filip, preşedintele şi directorul companiei. Producătorul a vândut aparate livrate sub formă de kit, cum este Wild Thing, sau asamblate, cum sunt avioanele Festival (avion light-sport, de construcţie metalică, la preţuri de 55-60.000 de euro), pieţele ţintă fiind în special SUA, Canada, Europa de Vest şi Australia. Pe parcursul ultimilor ani, Aerostar a vândut peste 100 de aparate ultrauşoare. Potrivit directorului general Grigore Filip, valoarea acestor vânzări a depăşit trei milioane de euro. Peste 80 de aparate au mers la export.

La Bucureşti, omul de afaceri Silviu Prigoană, care deţine deja trei avioane de mică capacitate (Sport Star), a înfiinţat de curând firma Aerosal, profilată pe comercializarea, dar şi producţia de aparate de zbor ultralight. În prima fază, Aerosal va scoate pe piaţă aparatele Comco Ikarus C42 (produse în străinătate, cu un pret de circa 42.000 de euro) şi Breezer (cu un preţ de circa 56.000 de euro, deja asamblat, fără dotări). Nicu Berla, directorul Aerosal, se aşteaptă la peste 10 comenzi, în primul an de funcţionare. Pasul următor va fi alcătuirea unei reţele naţionale pentru distribuţia de echipamente de zbor şi întreţinere, dar şi a unei reţele de aerocluburi şi centre de pregătire pentru piloţii amatori. „Acum se lucrează la proiectarea unui avion sub 500 de kg, din aluminiu sau fibră de sticlă. Îl vom fabrica aproape integral în România“, a declarat Silviu Prigoană pentru Capital. „Cred că în trei luni, proiectul va fi gata, însă va mai dura ceva timp cu omologarea. Preţul aparatului va ajunge la circa 50.000 de euro pentru modelul de bază şi va putea fi achiziţionat şi în leasing“, precizează Prigoană. Omul de afaceri estimează investiţii de două-trei milioane de euro în facilităţile de producţie necesare.

Inginerul Viorel Fendrihan, din Bucureşti, a început încă din ‘94, împreună cu câţiva prieteni, asamblarea de kituri de aparate de zbor ultrauşoare. Aceştia le motorizau şi le vindeau în Italia. Împreună cu un fost coleg de facultate, Fendrihan a construit mai apoi un avion ultrauşor pe care l-a certificat în Germania. Până acum, el şi colegii săi au vândut circa zece aparate şi au asambalat încă zece kituri, cei mai buni clienţi fiind străini. „Avioanele făcute de noi se pot vinde cu 35.000 sau chiar 25.000 de euro. Modele asemănătoare se vând în afara ţării cu 50.000 de euro“, spune Fendrihan. Acesta are în plan punerea la punct a unei linii de producţie pentru avioane de serie. Afacerea ar putea avea un potenţial de minimum 40 de comenzi pe an cu o investiţie de circa 250.000 de euro. La un profit net calculat de circa 3.000 de euro per avion, investiţia ar putea fi recuperată în circa doi ani. Problema micilor producători rămâne lipsa finanţării. Căci de idei, nu duc lipsă. 

Cerere în creştere

ESTIMARE Cererea pentru avioane ultrauşoare în România ar putea creşte până la 10-20 aparate pe an, conform analizelor Aerostar Bacău.

PIAŢĂ În Occident, numărul aparatelor ultraşoare de pe piaţă se ridică la câteva mii sau zeci de mii de exemplare. Multe aparate sunt şi în Ungaria sau Cehia. În România, avioanele ultrauşoare sunt de ordinul zecilor. Potrivit specialiştilor, pe plan local sunt circa 100 de aparate ultrauşoare, multe dintre acestea fiind motodeltaplane. Mai mult, circa 80% din avioanele de acest tip sunt second hand.

DEBUT Primul avion ultrauşor din România (Eduard 1A CONDOR) a fost proiectat şi construit de Eduard Popa, cu opt ani în urmă, la Ploieşti.

PRODUCŢIE În 2001, Aerostar a lansat la zbor primul avion ultrauşor de concepţie proprie, modelul Festival. Încă din 1994, compania asambla kituri de aparate ultrauşoare, după un model din străinătate.