Cele mai multe scoli si gradinite particulare au functionat la inceput in cladiri de “stat” si au folosit dotarea acestora. “A fost pentru multi o afacere si s-au comis multe ilegalitati. Primim multe sesizari si am fost nevoiti sa retragem autorizatia provizorie de functionare. Dar, multe dintre ele s-au dezvoltat, au evoluat frumos. Apreciez ca o treime dintre scolile particulare s-au dezvoltat calitativ, au o buna baza materiala, profesori proprii”, a
Cele mai multe scoli si gradinite particulare au functionat la inceput in cladiri de “stat” si au folosit dotarea acestora.
“A fost pentru multi o afacere si s-au comis multe ilegalitati. Primim multe sesizari si am fost nevoiti sa retragem autorizatia provizorie de functionare.
Dar, multe dintre ele s-au dezvoltat, au evoluat frumos. Apreciez ca o treime dintre scolile particulare s-au dezvoltat calitativ, au o buna baza materiala, profesori proprii”, a spus Constanta Mihaila, directorul general al Consiliului National de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar.
Profesorii care predau in aceste scoli spun ca si ei sunt multumiti: au norma didactica asigurata, salariul il primesc la timp, conditiile in care muncesc sunt de calitate, iar la clasa sunt mai putini elevi. Constanta Mihaila spune ca acum sunt deja licee unde elevii promoveaza 100% examenul de bacalaureat organizat “la stat”, deci se “invata serios carte”. “Sunt licee care au inceput cu o clasa-doua, iar din toamna vor avea zece, semn ca parintii sunt multumiti, chiar daca se platesc taxe. Eu cred ca in Romania a aparut deja o clasa sociala care isi permite sa dea 400-500 dolari pe an pentru educatia copiilor”, spune Mihaila.
“Eu as vedea invatamantul particular ca o alternativa certa la cel de stat. Mai mult, l-as vedea ca pe unul de elita, in sensul ca elevii si profesorii vor fi performanti. Unele scoli dau burse, profesorii stau cu elevii dupa ore ca sa-i ajute pe cei ramasi in urma sa recupereze. Transportul de la scoala acasa este asigurat, multe au program de predare in limba engleza sau au contacte cu scoli straine, cu care se face schimb de experienta intre elevi si profesori. Acum functioneaza, de exemplu, 237 de gradinite, dar oferta este infinit mai bogata decat cea de la stat: grupele de copii sunt mai putin numeroase, se invata limbi straine, balet, arte martiale, pian, aerobic sau ce mai doreste parintele. Educatorii au toti carti de munca si este, obligatoriu, calificat”, mai spune Constanta Mihaila. Totusi, in timp, multe dintre scoli s-au inchis de la sine: nu au mai avut “clienti”. Unele au luat banii, au promis diplome si nu s-au tinut de cuvant, iar parintii au luat aminte.
Totusi, daca nu se castiga bani din scolile particulare, de ce se inmultesc? Gabriel Zorzini, secretarul general al Uniunii Nationale a Invatamantului Particular Preuniversitar din Romania, are o explicatie proprie. “In 1992, cele 12 scoli ale UCECOM s-au privatizat, in sensul ca ministerul nu a mai dat nici un leu. In anul 1994, a fost o scadere importanta pentru ca se percepeau taxe: de la 2.000 de elevi, am avut 1.500, dar ne-am revenit pentru ca am chivernisit banii, am dotat modern scolile, am pregatit elevii in meserii cautate pe piata muncii. Peste 90% din absolventii nostri se angajeaza imediat, iar, in medie, 93% promoveaza examenul de bacalaureat. Profesorii primesc salarii dupa grila oficiala, dar noi le oferim si bonuri de masa si spor de fidelitate, fara sa mai ameninte cu greva generala”, a spus Zorzini, care este si directorul Grupului scolar de Arte si Meserii “Spiru Haret”. El spune ca nu castiga bani ca intr-o afacere “adevarata”, dar are alte satisfactii: isi gospodareste singur banii, face ceea ce ii place si ce se pricepe, iar elevii sunt bine pregatiti.
Constanta Mihaila spune ca exista o multime de firme mari care sponsorizeaza din fonduri proprii gradinite, de exemplu, si se asteapta ca numarul celor care dau bani invatamantului particular sa creasca, odata ce legislatia permite ca 1-2% din impozit sa poata merge la fundatii. Ea spune ca au aparut si persoane care au infiintat scoli pentru persoane defavorizate: pentru rromi, pentru femei batute, pentru saraci. “Am verificat daca se face prozelitism, dar nu am gasit. In schimb, am vazut ca ii invata carte, dar si sa se spele, cum sa se comporte etc.”, a mai spus directorul CNEAIP.
“Eu as vedea invatamantul particular ca o alternativa certa la cel de stat. Mai mult, l-as vedea ca pe unul de elita, in sensul ca elevii si profesorii vor fi performanti.”
Constanta Mihaila,
director general CNEAIP
“Sincer, nu castigam bani,
dar avem alte satisfactii: imi gospodaresc singur banii, fac ce imi place si ce ma pricep, iar peste 90% din absolventi sunt angajati imediat.”
Gabriel Zorzini,
secretar general UNIPPR
Scolarii romani invata putin
Elevii din Romania invata cel mai putin din Europa: 177 de zile, in timp ce in statele UE copiii merg la scoala intre 185 si 200 de zile. Abia din 2004, invatamantul obligatoriu din tara noastra este de zece clase, care nu include si gradinita. Iata cat studiaza copiii din Europa.
| Tara | Varsta intrare | Varsta iesire | Durata |
| Anglia | 5 | 16 | 11 |
| Austria | 6 | 15 | 9 |
| Belgia | 6 | 15 | 9 |
| Bulgaria | 7 | 16 | 9 |
| Cehia | 6 | 15 | 9 |
| Danemarca | 7 | 16 | 9 |
| Franta | 6 | 16 | 10 |
| Germania | 6 | 16 | 10 |
| Grecia | 6 | 15 | 9 |
| Irlanda de N. | 4 | 16 | 12 |
| Islanda | 6 | 16 | 10 |
| Italia | 6 | 15 | 9 |
| Lituania | 6 | 16 | 10 |
| Luxemburg | 4 | 15 | 11 |
| Malta | 5 | 16 | 11 |
| Norvegia | 6 | 16 | 10 |
| Olanda | 5 | 16 | 11 |
| Polonia | 7 | 16 | 9 |
| Romania | 7 | 16 | 10 |
| Scotia | 5 | 16 | 11 |
| Slovacia | 6 | 16 | 10 |
| Spania | 6 | 16 | 10 |
| Ungaria | 5 | 18 | 13 |
Sursa: MEC