Fondul Monetar International si marii creditori preseaza FPS sa vinda rapid combinatul. Administratia, sindicatele si Ministerul Industriei si Comertului asteapta ca viitorul guvern sa schimbe strategia si sa restructureze activitatile iainte de privatizare
Motiunea „Privatizarea”, catusele cu care Senatul Rominiei a icercat sa lege miinile FPS stopind toate vinzarile de itreprinderi pina la alegerea noului guvern, nu pare a servi cu nimic Sidex -ului.
Pentru ca numai astfel poate fi interpretata aprobarea, de catre Consiliul de administratie al FPS, a notei de privatizare a colosului galatean. FPS fixeaza ca data limita de depunere a ofertelor 5 martie 2001, negocierile urmind sa iceapa trei zile mai tirziu. Sidex ar urma sa apara i fata investitorilor spalata de pacatele sale de debitor de frunte, cu penalitatile si majorarile de itirziere sterse, cu datoria bruta reesalonata si cu creantele catre bugetul public transformate i actiuni. Iar „pacatele” Sidex sunt mari, cam la 24 mii miliarde lei, bani ce nu mai au nici o sansa sa ajunga la bugetul statului, bugetele asigurarilor sociale, ale fondurilor speciale. Cum nu au nici o sansa de recuperare nici sumele uriase pe care combinatul le are de primit de la debitorii sai.
Datoria Ucrainei complica planurile FPS
Privatizarea rapida a Sidex este una dintre ultimele batalii pe care Radu Sirbu doreste sa si-o adjudece, indiferent de consecintele ulterioare. A luptat si a ivins strategia de restructurare a industriei siderurgice, elaborata de Ministerul Industriei si Comertului ca parte componenta a Strategiei de dezvoltare a Rominiei pe termen mediu, document cu care Guvernul s-a prezentat i fata Uniunii Europene.
in sprijinul pozitiei sale, Radu Sirbu a invocat angajamentele asumate i cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL), convenit cu Banca Mondiala. Un alt factor de presiune asupra urgentarii privatizarii este si Scrisoarea de intentie adresata Fondului Monetar International de catre Guvernul romin, i scopul prelungirii acordului stand-by. Singura diferenta dintre cele doua documente este data limita la care combinatul ar urma sa fie transferat din proprietatea statului i proprietate privata. PSAL prevede ca pina pe 30 septembrie 2001 bancile de investitii sa prezinte raportul continind criteriile de selectare a ofertantilor si sa prezinte rezultatele licitatiei. in Scrisoarea de intentie catre FMI figureaza ca termen final decembrie 2000. si, dupa toate semnalele, FPS respecta principiul PSAL i ceea ce priveste soarta combinatului (privatizare, nu restructurare) si termenul FMI, respectiv finele anului curent. Adevarul este ca finantarile BM sunt conditionate de acordarea celei de-a doua transe de imprumut de catre FMI. Totusi, i acest moment, importanta prea mare nu mai are acest amanunt, avind i vedere ca imprudentele bugetare ale cabinetului Mugur Isarescu au dus la ratarea transei de imprumut, raminind ca viitorul executiv sa renegocieze un nou acord cu FMI.
Privatizare rapida versus restructurare
Privatizarea rapida este acceptata de sindicatele si administratia Sidex cu o singura conditie: un act normativ special care care sa oblige cumparatorul fie sa depuna la Banca Nationala o garantie materiala egala cu valoarea investitiilor (iainte de semnarea contractului de vinzare-cumparare), fie sa vina cu un aport de capital cash de 50% din valoarea investitiilor aferente rentabilizarii. Conform estimarii realizate de expertii UE si ai Ministerului Comertului, necesarul investitional la Sidex este 915 milioane USD. „Suma ar trebui sa elimine din joc escrocii si sa ofere garantia ca Sidex nu va avea soarta majoritatii unitatilor vindute pe nimic de FPS si transformate apoi, de catre noii proprietari, i fier vechi”, spune liderul sindical Marcel Oancea.
Pozitia sa este identica cu cea a administratiei Sidex. Combinatul nu trebuie privatizat, ci restructurat. Viitorul itreprinderii a fost idelung negociat cu Ministerul Industriei si Comertului (MIC) si cu expertii UE. Concluzia finala a fost ca reteta optima pentru Sidex este restructurarea activitatii, concomitent cu un program de acompaniament social si abia apoi privatizarea. „Este singura solutie, avind i vedere implicatiile sociale pe care le presupune o rentabilizare a activitatilor. Numai cu ajutorul statului se poate asigura un program de acompaniament social adecvat zecilor de mii de disponibilizari ce trebuie operate. Un investitor privat nu are nici resursele, nici interesul sa se ocupe de acesti oameni”, apreciaza Petru Ianc, director general i cadrul MIC. „Este formula aplicata peste tot i Europa, avind avantajul ca evita conflictele sociale, protejeaza unitatile economice strategice, cum este Sidex si le creste valoarea”, mai declara Petru Ianc.
Un aspect interesant al itregii afaceri este obstinatia cu care FPS a ignorat sugestiile consultantilor UE, platiti cu bani grei de statul romin tocmai pentru a face aceste recomandari. intr-o scrisoare adresata presedintelui Radu Sirbu, Claude Yegy, consultantul european care a coordonat realizarea studiului premergator Strategiei de restructurare a siderurgiei rominesti, a adus argumente forte impotriva privatizarii rapide. Subliniind ca toate comentariile sale nu sunt o critica a privatizarii ca proces, Claude Yegy spune: „Sidex prezinta o particularitate esentiala ce trebuie luata i considerare. Societatea beneficiaza de 30 milioane tone de pelete pe care Rominia le primeste de la statul ucrainean i contul construirii combinatului de la Krivoi Rog. Combinatul Sidex este singurul i masura sa ramburseze statului romin acesti bani, prin valorificarea peletelor.” Avind i vedere acest „amanunt”, privatizarea rapida ar trebui reconsiderata. Nu poti impune unui investitor privat sa verse la bugetul public sumele uriase obtinute i urma vinzarii peletelor. si chiar daca un asemenea contract ar fi icheiat, itreaga istorie a privatizarilor rominesti arata ca rareori sunt respectate clauzele si aproape niciodata reziliate contractele doar din initiativa FPS.
„Pentru FPS, tentatia de a vinde actiunile Sidex primului ofertant, fara a cunoaste strategia acestuia, este mare. Sub presiunea indirecta a FMI si a creditorilor (bugetul statului, al asigurarilor sociale, Conel, SNCFR etc.), FPS se face ca uita datoriile clientilor catre Sidex”. si pentru ca lucrurile sa fie clare, consultantul conchide: „FPS nu are nici o politica industriala i ceea ce priveste Sidex. Privatizarea Sidex risca sa fie facuta doar i avantajul investitorului privat, sacrificind interesele pe termen lung ale Rominiei”.
Declaratiile politice ale liderilor PDSR, viitorul partid de guvernamint prefigureaza un alt viitor pentru Sidex. Ion Iliescu, presedintele partidului, a promis o revizuire a tuturor privatizarilor si o reconsiderare a strategiei. Daca Radu Sirbu nu reuseste ceea ce si-a propus, logic ar fi ca Sidex sa intre pe programul de restructurare, cu cofinantare interna si Phare. Restructurarea nu este isa, la rindul sau, un proces lipsit de riscuri. Asanarea financiara, investitiile, disponibilizarile, reducerea productiei, realizarea unor retele proprii de distributie, i-tr-un cuvint restructurarea, ating interesele tuturor celor implicati. Firmele capusa, afacerile directorilor si sindicatelor, casele de comert care prospera de pe urma combinatului, potentialii someri, sunt teren minat pentru guvernul care-si asuma sa faca ordine la Sidex.