Aniversarea unui an de la listarea Fondul Proprietatea (FP) coincide cu momentul în care statul şi-a epuizat pachetul de acţiuni acordate drept despăgubiri. În prezent, procesul de despăgubire este complet paralizat şi toată lumea priveşte spre Guvern, care este somat de CEDO să vină cu o soluţie până în iulie. Află ce variante ar putea fi luate în calcul de Guvern în opinia specialiştilor.
Cea mai spinoasă problemă este că în cei şase ani de când a demarat procesul de despăgubire, statul nu a reuşit să rezolve decât situaţia a 10% dintre dosare, mai exact circa 15.000. Alte 20.000 de dosare aşteaptă ca statul să reia despăgubirile în cash (având deja titlu executoriu), iar alte peste 125.000 dosare urmează să fie soluţionate de către Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) sau la nivelul primăriilor.
Fondul Proprietatea 2 sau titluri de stat?
„Ce se poate face? Să facă un alt Fond, să le dea titluri de stat, totul ţine de decizia Guvernului. Dacă ar vrea să majoreze capitalul la Fondul Proprietatea, ar trebui să aibă acordul actualilor acţionari, în condiţiile în care statul deţine mai nimic din capitalul social existent”, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Soluţia majorării capitalului actualului Fond, prin aport din partea statului, întâmpină şi altă problemă – a preţului la care s-ar face majorarea. „Statul român nu mai poate decide de unul singur în ceea ce privește Fondul Proprietatea, nu mai are majoritate. Iar actualii acționari vor dori să participe la o majorare de capital și este greu de crezut că vor accepta o majorare la valoarea nominală de 1 leu pe acțiune”, spune Laurențiu Floroiu, director de tranzacționare la EFG Eurobank Securities.
Astfel, Floroiu vede ca primă variantă deschiderea unui alt fond, un Fondul Proprietatea 2, care însă ar fi o soluție complicată și pentru care avem deja experiența actualului Fond, respectiv mult timp până la înființare, până la modificare tuturor structurilor de acționariat din companii, până la găsirea unui manager de fond, listare etc.
Soluţiile imediate nu prea există
„Din păcate pentru foștii proprietari care nu au fost încă despăgubiți, nu există nicio soluție imediată. Statul român are câteva variante la alegere, dar niciuna nu va duce la o rezolvare rapidă”, spune Laurențiu Floroiu.
Înfiinţarea unui alt Fond e văzută ca soluţie şi de către Iulian Panait, preşedintele KTD Invest. „Cred că o variantă pentru reluarea despăgubirilor ar fi Fondul Proprietatea 2. Cu condiţia să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut cu primul Fond. Adică, să despăgubească oamenii cu acţiuni la valoarea de piaţă, nu la valoarea nominală cum au făcut în primă fază”, spune Panait.
O variantă ceva mai paluzibilă ar fi transferarea unor acțiuni de la companiile din portofoliul statului direct către despăgubiți. „Ar trebui însă ca respectivele companii să fie deja listate pentru ca despăgubirea să fie corectă și să poată fi valorificată de către foștii proprietari”, spune Floroiu.
Ce şanse au despăgubirile cu cash
Putem vorbi și de soluția prin care statul să vândă în piață participațiile (chiar și prin privatizarea parțială) și să despăgubească în bani proprietarii, însă este greu de crezut că într-o perioadă de criză de lichiditate precum cea prin care trecem.
Până la urmă, dacă vorbim de cash, statul ar putea să se împrumute(prin emisiune de obligațiuni guvernamentale) și să despăgubească proprietarii. Dar ne întoarcem tot la situația externă, care face ca finanțarea să rămână scumpă și în prezent.
În piaţă se vorbeşte şi de acordarea de titluri de stat pentru despăgubiţi, însă cu o maturitate destul de mare, de peste 20 de ani. „Problema e de opţiune a Guvernului, dacă va dori să vină cu acţiuni pentru un alt Fond sau să emită obligaţiuni de stat pe 20-30-50 de ani. Toate variantele despăgubire – prin acţiuni, cash sau obligaţiuni – se vor reflecta în buget la fel. Vor apăsa imediat bugetul cu întreaga valoarea de despăgubire, chiar dacă statul ar opta pentru plata treptată pe 20 de ani sub formă de obligaţiuni. Statul e prins între ciocan şi nicovală. Pe de-o parte, i se cere de la Comisia Europeană să reia despăgubirile, dar pe de altă parte, i se cere să se încadreze în ţinta de deficit bugetar pe ESA 95 (standardele internaţionale de contabilitate), care includ şi cheltuielile cu despăgubirile”, au explicat pentru Capital surse apropiate discuţiilor.
Acestea au adăugat că se vorbeşte şi de o nouă lege,prin care s-ar dori limitarea despăgubirilor, ceea ce ar fi discriminatoriu comparativ cu cei care au fost despăgubiţi deja.
Derogare de la ESA 95, pentru a continua despăgubirile
Potrivit surselor, România ar trebui să ceară o derogare de 3-5 ani de la aplicarea ESA 95 în cazul cheltuielilor cu despăgubirile. „Trebuie să cerem Comisiei Europene ca despăgubirile să fie extrabugetare, să nu mai fie prinse în deficitul bugetar. Să cerem o derogare de 3-5 ani, perioadă pe care România se angajează să rezolve problema despăgubirilor”, au spus sursele.
Pentru a vedea cât de tare se reflectă în buget anumite cheltuieli pe ESA 95, gândiţi-vă că în cazul unui PPP (parteneriat public privat), dacă statul identifică un risc cât de mic în acel proiect, atunci trebuie să-l considere cheltuială în totalitate, chiar dacă acel risc nu s-a materializat deja.
De asemenea, conform ESA 95, veniturile din privatizare nu intră la venituri bugetare, pe când dacă vrei să chetuieşti din acei bani, acele costuri se vor reflecta în deficitul bugetar, cu excepţia cazului în care se fac plăţi în contul datoriei publice.
Deşi spinoasă, problema despăgubirii ar putea fi amânată de Guvern
„În contextul actual, problema despăgubirii nu cred că e o prioritate pentru Guvern. Totuşi, dacă statul nu vine cu o soluţie până în iulie, unii avocaţi speculează că toate procesele actualmente blocate la CEDO ar deveni din iulie câţtigătoare din oficiu”, au conchis sursele.
„E clar că problema despăgubirii e una spinoasă. Cei de la CEDO ne obligă, ne-au dat şi un termen, dar dată fiind tensiunea actuală şi de pe plan intern şi de pe plan extern, cred că rezolvarea problemei va rămâne pe altă dată”, e de părere Panait.
De aceeaşi opinie e şi Dan Paul. „Cred că e o problemă secundară pentru ei (guvern n.r) acum, dar să sperăm într-o rezolvare pozitivă”, spune Paul.