În ajunul împlinirii unui an de la declanșarea războiului din Ucraina, conflictul este departe de a se fi încheiat. Vizita surpriză a lui Joe Biden la Kiev și discursurile sale de săptămâna aceasta de la Varșovia au transmis un semnal elocvent potrivit căruia Statele Unite nu vor da înapoi în privinţa sprijinului lor destinat ucrainenilor. În același timp, Vladimir Putin a suspendat ultimul acord nuclear pe care Rusia îl mai avea cu americanii, un fel de amenințare voalată că nu exclude nimic pentru a-și atinge obiectivele, relatează O Globo.
Putin credea că poate domina teritoriul ucrainean
După ce a călătorit pe ascuns pentru a se întâlni cu ucraineanul Volodimir Zelenski, Biden a repetat acuzațiile conform cărora Rusia a comis crime împotriva umanității și s-a angajat să trimită încă 460 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. Statele Unite și aliații lor din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au început să livreze tancuri sofisticate la Kiev, în așteptarea unei confruntări decisive în primăvară în emisfera nordică. Zelenski speră să recâștige teritoriul cucerit de ruși, în timp ce Putin vrea să consolideze dominația în Crimeea și estul Ucrainei. Toate acestea vor prelungi conflictul.
Niciuna dintre cele două părți nu este dispusă să cedeze sau să recunoască greșelile făcute până acum. Din partea rusă, principalul lucru a fost agresiunea gratuită și stângace. Putin credea că poate domina teritoriul ucrainean într-un timp scurt și s-a trezit prins într-o mlaștină care consuma resurse politice și economice, pe lângă faptul că a contribuit la unirea aliaților din NATO împotriva lui și a înlăturat neutralitatea strategică a Suediei și a Finlandei. Chiar dacă apropierea Chinei îi aduce un anume avantaj pe termen scurt, în acest moment nu există nicio îndoială că Rusia va ieși din război mai puțin puternică decât a intrat.
Soarta Ucrainei era mai importantă pentru Rusia decât pentru Occident
Asta nu înseamnă că Biden sau Occidentul pot clama victoria. Miza pe strategia de a nu-ți murdări mâinile și credința în capacitatea disuasivă a sancțiunilor s-a dovedit a fi o himeră. Europa a învățat, chiar, să trăiască fără gazul rusesc. Dar Rusia a supraviețuit cu pagube economice reduse, datorită sprijinului chinez și divergenței dintre interesele NATO și cele ale altor țări care continuă să facă comerț cu ea (cazul Braziliei). Conform declaraţiilor lui Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Universitatea Harvard, Putin a înțeles că „soarta Ucrainei era mai importantă pentru Rusia decât pentru Occident”. De această asimetrie încearcă el să profite, crezând că adversarul va renunța primul.
Cu strategia sa de propagandă competentă, Zelenski a devenit o figură populară în Occident, în încercarea de a consolida o alianță care este în prezent mai fundamentală pentru țara sa decât pentru occidentali. Sprijinul militar și logistic pe care i l-au oferit americanii este necesar. Dar menține vie în rândul ucrainenilor speranța de a recupera tot teritoriul pierdut, mai degrabă decât să ducă la un fel de negociere sau încetare a focului. Este adevărat că Occidentul nu poate face loc în Ucraina ambițiilor imperiale rusești. Dar cu cât războiul se termină mai repede, cu atât mai bine. Nu este, însă, un scenariu tangibil nu doar în fața acțiunilor și cuvintelor lui Putin, ci și ale lui Biden și Zelenski.