La un pas să încălcăm înţelegerea cu FMI

După ce s-a încadrat la limită în nivelul deficitului bu­getar convenit cu FMI pentru trimestrul I, Guvernul are mici şanse să respecte ţintele următoare şi să tragă toate tranşele de împrumut. Respectarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se dovedeşte a fi o misiune foarte dificlă pentru autorităţile de la Bucureşti, după cum de altfel anticipau analiştii economici. Capitolul cel mai vulnerabil din acord este politica fiscal-bugetară care are nevoie de

După ce s-a încadrat la limită în nivelul deficitului bu­getar convenit cu FMI pentru trimestrul I, Guvernul are mici şanse să respecte ţintele următoare şi să tragă toate tranşele de împrumut.

Respectarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se dovedeşte a fi o misiune foarte dificlă pentru autorităţile de la Bucureşti, după cum de altfel anticipau analiştii economici.

Capitolul cel mai vulnerabil din acord este politica fiscal-bugetară care are nevoie de reforme, implicit prin regândirea politicilor sociale – legea pensiilor şi a salarizării în sectorul public.

În vreme ce domeniul bancar este destul de solid, potrivit evaluărilor FMI, dezechilibrele bugetului de stat şi ale celui de pensii riscă să afecteze întregul cadru macroeconomic.

Pe de altă parte, previziunile FMI, agreate cu guvernul României în primăvară, încep să pară optimiste. Creşterea economică negativă din primul tri­mestru, de 6,2%, i-a surprins chiar şi pe experţii instituţiei financiare care au anunţat că estimarea pentru 2009 ar putea fi revizuită în această vară.

Deficitul, o piatră de moară

Conform acordului, autorităţile române s-au angajat să ia măsuri de consolidare a finanţelor publice. Principala măsură este reducerea treptată a deficitului bugetar, prin controlul strict al cheltuielilor publice. Astfel, Ministerul Finanţelor trebuie să se încadreze în anumite ţinte de deficit stabilite trimestrial, urmând ca la sfârşitul anului acesta să fie de 24,3 miliarde de lei.

Misiunea FMI, care va avea următoarea vizită în România la sfârşitul lunii iulie, va verifica datele din prima parte a anului şi, în funcţie de concluzii, va fi deblocată sau nu a doua tranşă din împrumut. Ținta de deficit bugetar impusă pentru primul trimestru din 2009 era de 8,3 miliarde de lei. Potrivit execuţiei bugetare publicate de Finanţe, deficitul la finele lunii martie a fost de 7,9 miliarde de lei şi a urcat în aprilie la 9,35 miliarde de lei.

În cazul în care nu vor putea respecta ţintele viitoare de deficit stabilite în acord, autorităţile fi obligate să se consulte cu experţii FMI şi să aplice alte măsuri corective de reducere a cheltuielilor publice. Guvernul pare să mizeze însă pe îngăduinţa FMI şi în priviţa deficitului, având în vedere că evoluţia economiei este mai slabă chiar şi decât în scenariul considerat, până nu demult, cel mai pesimist, care previziona o scădere de patru procente a produsului intern brut. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că, în situaţia în care economia nu va creşte în următoarele trimestre, bilanţul la final de an ar putea fi o scădere economică de 6,5%.

Riscul pierderii banilor

În condiţiile în care Guvernul nu va reuşi să atingă ţintele stabilite cu FMI în primăvară, iar experţii instituţiei nu îşi vor reconsidera previziunile, acceptând eventual o majorare a deficitului bugetar, România va pierde următoarele tranşe din împrumut.

Totodată, încrederea mediului in­vestiţional în România se va deteriora şi va avea implicaţii grave, cum ar fi deprecierea leului, retragerea capitalurilor, creşterea inflaţiei şi adâncirea recesiunii.