Laboratoarele româneşti intră pe chat cu Europa

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a anunţat o nouă oportunitate de finanţare. Prin programul SAPARD se alocă anul acesta circa zece milioane de euro pentru laboratoarele care efectuează controlul veterinar şi fitosanitar. Una dintre măsurile anunţate de Comisia Europeană, după raportul de ţară, a fost cea referitoare la restricţiile pe care le va impune României la exportul unor anumite produse de origine animală. Oficialii de la Bruxelles justificau a

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a anunţat o nouă oportunitate de finanţare. Prin programul SAPARD se alocă anul acesta circa zece milioane de euro pentru laboratoarele care efectuează controlul veterinar şi fitosanitar.

Una dintre măsurile anunţate de Comisia Europeană, după raportul de ţară, a fost cea referitoare la restricţiile pe care le va impune României la exportul unor anumite produse de origine animală. Oficialii de la Bruxelles justificau această decizie prin măsurile care trebuiau luate pentru protejarea consumatorilor europeni. Reprezentanţii CE au susţinut că ţara noastră trebuie să-şi înăsprească controlul de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru a putea intra pe piaţa comunitară cu astfel de produse.
Începând cu 2002 şi până în prezent, prin programul SAPARD au fost alocate în acest scop peste 41 de milioane de euro, din care 75% contribuţia UE şi 25%, bani de la buget.

Astfel, vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000 şi două milioane de euro, echivalentul în lei, la data întocmirii studiului de fezabilitate – memoriu justificativ. Finanţarea poate fi solicitată până la sfârşitul anului de laboratoarele instituţiilor publice autorizate pentru desfăşurarea acestor activităţi de control. Actele care trebuie depuse sunt: studiul de fezabilitate, certificatul de urbanism, fişa tehnică, avizul sanitar-veterinar, actul de constituire al instituţiei, certificatul de înregistrare fiscală, autorizaţiile de funcţionare şi certificatele care să ateste lipsa datoriilor către stat. Plăţile se fac pe baza documentelor justificative. În funcţie de opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă, la sfârşitul proiectului sau în maximum trei tranşe. Investiţiile făcute trebuie să se deruleze în maximum doi ani de la data semnării contractelor de finanţare.

Pentru ce pot fi solicitaţi banii? De exemplu, în sectorul sanitar-veterinar, fondurile se pot utiliza pentru:
• extinderea şi modernizarea construcţiilor existente şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii judetene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, subordonate Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), din opt regiuni stabilite prin strategia sectorială;
• achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaţionale din UE şi a unei baze de date pentru comunicarea rapidă cu centrele de referinţă europene, între direcţiile sanitar-veterinare şi cu ANSVSA;
• modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare.
Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile se pot face în:
• dotarea laboratoarelor pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe;
• achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnică de calcul pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 de unităţi fitosanitare judeţene;
Pentru controlul calităţii alimentelor, banii pot fi alocaţi astfel:
• modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatură şi echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora;
• extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifică efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii judeţene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, subordonate ANSVSA din opt regiuni;
• dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate.
• modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, din domeniul public, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animală şi/sau vegetală, recomandate de către ANSVSA. 

Condiţii pentru finanţare

Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele Şi strategia de aderare la UE privind sectoarele sanitar-veterinar, fito-sanitar şi de control alimentar şi să asigure armonizarea metodelor şi tehnicilor de laborator cu cele practicate în UE;

Investiţiile trebuie să fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor;

Investiţiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fito-sanitar şi alimentar din UE;

Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservită;

Laboratoarele instituţiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar-veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului;

Trebuie certificată existenţa co-finanţării.

Beneficiarii fondurilor
«De aceste fonduri vor beneficia 16 laboratoare din întreaga ţară. Cel târziu în martie, acestea trebuie să depună dosarele de achiziţii. Vor trebui însă să apeleze la licitaţii internaţionale şi acest lucru cere timp.»
Laszlo-Attila Klarik, director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit