Argumentele folosite au fost asemanatoare celor care au condus la prima solutie favorabila, care privea taxa aferenta trimestrului IV al anului 2011.
Argumentele folosite au fost: erorile din actul administrativ, contradicţiile dintre notificarile succesive ale CNAS, încălcarea prevederilor CEDO pe motive de nelegalitate şi lipsa de proporţionalitate a ingerintei. În cazul ultimei remarci, era vorba de o sarcina fiscală excesivă ce aducea fundamental atingere situaţiei financiare a companiei farmaceutice. Solutia Curtii de Apel, executorie de drept, poate fi atacata cu recurs de CNAS.

Prin taxa clawback, producătorii de medicamente sunt obligaţi să suporteplătesc integral diferența dintre consumul efectiv de medicamente și bugetul alocat de CNAS în fiecare an pentru compensarea medicamentelor. Pentru că s-a ales anul 2009 ca an de referință pentru consum, producătorii trebuie să plătească toate creşterile raportate la acel an, în care valoarea consumului a fost de 5,7 miliarde de lei, adică 1,425 miliarde de lei pe trimestru.

Ministerul Sănătăţii a alcătuit un grup de lucru care va face o analiză de impact privind modificarea formulei după care se calculează taxa clawback, până la 15 iunie.
Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta susţinea că Guvernul se află într-o situaţie dificilă în privinţa taxei clawback şi nu poate aplica nici varianta dorită de companiile farmaceutice, nici formula de calcul elaborată de fostul Guvern Boc.