Președintele Băncii Centrale Europene este îngrijorat de vetoul pe care Ungaria și Polonia l-au pus asupra condițiilor care leagă plata resurselor comune de respectarea normelor.
Anularea datoriei contractată de țări cu Banca Centrală Europeană? „Tot ceea ce merge în această direcție este împotriva tratatelor, există articolul 103 care interzice acest tip de abordare și eu respect tratatele.” Acesta este răspunsul fără jumătate de măsură al președintelui BCE, Christine Lagarde, vorbind în faţa Comisiei economice a Parlamentului UE, la ideea președintelui Parlamentului European, David Sassoli. Cu toate acestea, Lagarde i-a asigurat pe parlamentarii UE că BCE va garanta „condiții financiare favorabile” în zona euro împotriva crizei pandemice „atâta timp cât va fi necesar să se sprijine cheltuielile familiilor, să se mențină fluxul de credite și să se descurajeze disponibilizările în masă”, prefigurând pentru prima dată o astfel de legătură explicită și directă a stimulului monetar cu piața muncii din zona valutară, transmite La Stampa.
Sprijinirea investițiilor publice și reformele de redresare
Trebuie să ne grăbim. Mecanismul de recuperare joacă un rol „cheie” în relansarea zonei euro și ne permite să lăsăm în urmă efectele crizei coronavirusului. Banca Centrală Europeană va fi acolo, dar va putea Europa să garanteze același lucru? Aceasta este întrebarea care o îngrijorează pe Christine Lagarde. Președintele BCE este preocupat de vetoul pe care Ungaria și Polonia l-au pus pe condițiile care leagă plata resurselor comune de respectarea normelor, care sunt şi ele comune, însă din câte se pare doar în teorie, privind statul de drept. Un veto care pune în pericol strategia de răspuns la recesiune și perspectivele economice.
Pachetul Next Generation UE, cel care conține fondul de recuperare, „trebuie să devină operațional fără întârziere”, a invitat Lagarde cu ocazia audierii în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European. „Resursele suplimentare ale pachetului pot facilita politicile fiscale expansive, în special în acele țări din zona euro care au un spațiu bugetar limitat”, cum ar fi Italia.
Banii europeni sunt necesari și încă cum, iar Lagarde amintește şi motivul. Ei sunt de un real ajutor în sprijinul investițiilor publice, care nu au fost niciodată mai necesare decât în acest moment. „Investițiile publice pot afecta pozitiv creșterea economică în circumstanțele actuale”. „Într-un context de politică monetară acomodativă, investițiile publice au cele mai puternice efecte asupra cererii pe termen scurt”.
Lagarde, în calitate de președinte al BCE, vorbește pentru zona euro. În ansamblu, avertizează , economia zonei euro „ar trebui să fie grav afectată” de consecințele creșterii rapide a infecțiilor și de reluarea măsurilor de izolare, care reprezintă „un risc clar de dezavantaj” pentru perspectivele economice pe termen scurt. Prin urmare, și aici vine invitația generală care este adresată şi țărilor fără moneda unică, „intrând în a doua fază a crizei, trebuie să perseverăm și să continuăm cu același angajament de a continua să oferim rezultate cetățenilor europeni”.
Mergem înainte cu fondul de recuperare. „Continuăm să ne confruntăm cu circumstanțe grave, atât din punct de vedere sanitar, cât și economic.” Pandemiile sunt evenimente foarte rare și imprevizibile, avertizează încă o dată Lagarde. Ceea ce înseamnă că perspectivele economice sunt caracterizate de o mare incertitudine, iar mecanismul de redresare servește la disiparea acesteia.