cresterea preturilor si a fiscalitatii in tarile din centrul si estul Europei?
Dirk Lange: Etapa pre-aderarii celor zece state din centrul si estul Europei a fost minutios pusa la punct. Sunt ani de zile de cand se pregatesc, prin reforme structurale si institutionale dureroase, dar necesare, sa devina membre ale Uniunii Europene. Asadar, acest moment istoric nu le surprinde nepregatite. Cu riscul de a dezamagi euroscepticii, ma vad nevoit sa infirm scenariile alarmiste de genul: tarile Baltice raman fara zahar, sau milioane de polonezi iau cu asalt Vestul in cautare de munca. Nimic din toate acestea nu se va intampla. Intrebarea pe care euroscepticii ar trebui sa si-o puna este: ce s-ar fi intamplat daca aceste tari nu aderau la Uniunea Europeana, cum ar fi aratat ele acum?
Capital: Unii chiar isi pun aceasta intrebare. Sunt voci din tarile al caror nivel de dezvoltare este superior Greciei, Spaniei sau Portugaliei. Ce le raspundeti?
Dirk Lange: Consider normal ca Estonia, spre exemplu, sa se intrebe astazi ce avantaje ii aduce aderarea, devreme ce are aceleasi performante economice cu tarile dezvoltate. Dar sa nu uitam ca aceasta dezvoltare nu ar fi fost posibila fara investitiile straine masive din ultimii ani, iar investitorii au optat pentru Estonia tocmai pentru ca au anticipat extinderea Pietei Unice in aceasta zona. Investitorii au nevoie de siguranta, iar faptul ca stiau ca vor face afaceri dupa regulile transparente din UE, adaptate la tara gazda, a constituit un argument puternic.
Capital: Ar putea finalitatea discutiilor pe tema bugetului Uniunii incetini integrarea europeana?
Dirk Lange: Ar fi o eroare sa privim integrarea europeana strict prin prisma bugetului si a discutiilor despre bani. Discutii vor exista intotdeauna, sunt normale. Anormal ar fi ca statele sa nu-si afirme interesele, prioritatile. Intotdeauna se ajunge insa la un compromis care se circumscrie politicii Uniunii. Cel mai bun exemplu este acordul tarilor membre de a disponibiliza fonduri importante pentru ca Romania si Bulgaria sa poata adera in 2007.
Capital: Totusi, Comisia Europeana pare in impas. tari importante, ca Germania sau Franta, ignora regulile zonei euro si lupta pentru reducerea contributiei lor la bugetul comun. Cum comentati?
Dirk Lange: Actiunile lor sunt legitime, dar vor urma negocieri si sunt convins ca nici Franta, nici Germania, nici oricine altcineva nu va compromite prin pozitii nerealiste obiectivul la care s-a angajat, acela de construire a celei mai competitive economii din lume.
Capital: Ramane valabila data stabilita prin Agenda Lisabona (2010) pentru atingerea obiectivului pe care l-ati amintit?
Dirk Lange: Nu pot face o prognoza certa ca data va fi respectata. Cand iti stabilesti obiective, stabilesti apoi un interval de timp in care le poti atinge, strategia pe care o urmezi si costurile implicate. Important in ceea ce priveste obiectivele Agendei Lisabona nu este neaparat orizontul de timp, ci identificarea problemelor si a strategiilor de depasire a acestora.
Capital: Este posibila o amanare a datei, ca efect al dificultatilor de „digerare” a noilor state membre pe care Uniunea Europeana le-ar putea avea?
Dirk Lange: Sa nu uitam ca economiile noilor state membre sunt mult mai dinamice decat economiile europene. Este adevarat ca decalajul pe care tarile din centrul si estul Europei il au de recuperat este mare, dar problema se pune transant: acum ori niciodata. La fel se pune problema in cazul Romaniei si Bulgariei.
Capital: Sunteti la inceputul misiunii dvs. ca sef al Unitatii Romania. Cu toate acestea, probabil ca v-ati format deja o parere despre cum merg lucrurile. Credeti ca va incheia Romania negocierile de aderare in 2004?
Dirk Lange: Raspunsul este afirmativ in masura in care guvernul Romaniei demonstreaza consecventa in continuarea reformelor. In ceea ce priveste Comisia Europeana, nu vad nici un impediment in respectarea angajamentului pe care ni l-am luat fata de Romania.
Capital: Admitand ipoteza unui scenariu pesimist, este posibila decuplarea Bulgariei de Romania in ceea ce priveste data incheierii negocierilor de aderare si a aderarii propriu-zise?
Dirk Lange: Ma bucur ca mi-ati pus aceasta intrebare, pentru ca am observat ca Romania se considera in competitie cu Bulgaria. Este o conceptie eronata. Romania este in competitie cu ea insasi, alearga pe propriul culoar. Comisia Europeana va lua decizia de incheiere a negocierilor de aderare in functie de realizarile fiecarei tari in parte.
Pe scurt
· Dirk Lange este seful Unitatii Romania din cadrul Comisiei Europene.
· Sub mandatul sau Romania incearca sa incheie cele mai dificile capitole de negociere si sa se califice definitiv pentru a adera la Uniunea Europeana in anul 2007.
· A preluat recent stafeta de la Enrico Grilo Pasquarelli, negociator-sef din partea Comisiei Europene in relatia cu Romania.
Afaceri Europene
· Globalizarea si Internetul sunt vinovate de sexualizarea excesiva a existentei cotidiene a milioanelor de cetateni ai Uniunii Europene – este concluzia la care a ajuns foarte recent Parlamentul European. Ingrijorati de amploarea pe care a luat-o industria sexului, al carei profit anual la nivel global depaseste cheltuielile de inarmare ale omenirii, dar mai ales indignati de exploatarea instinctelor primitive ale indivizilor de catre societatea de consum in scopul realizarii unor castiguri fabuloase, parlamentarii se pregatesc de razboi. Ei intentioneaza sa propuna o lege de natura sa asaneze industria advertising-ului de stimulii sexuali, si nu se opresc aici. Urmeaza interzicerea canalelor cu filme pornografice difuzate in hotelurile din Uniunea Europeana, a prostituatelor comandate prin telefon si a cotarii la bursele europene a companiilor care obtin castiguri din industria sexului. Puritanismul parlamentarilor europeni este privit cu circumspectie de catre statele membre. Acestea stiu ca cea mai buna cale de a creste exponential profiturile unei afaceri de genul celei puse in discutie, dar si de pierdere a controlului fiscal asupra ei, este interzicerea.
· Daca efectele macroeconomice pe termen mediu ale extinderii Uniunii Europene ingrijoreaza Comisia Europeana, nu acelasi lucru se poate afirma despre companiile vestice. Acestea si-au facut deja calculele si au pregatit strategiile de crestere a profiturilor pe seama fondurilor pe care statele central si est-europene le vor primi de la bugetul comun. Firme de constructii, cum este grupul austriac Wienerberger, au un portofoliu important de contracte cu guvernele noilor state membre in vederea construirii de autostrazi si tuneluri. Grupul Metro intentioneaza sa-si creasca prezenta, bazandu-se pe o posibila crestere a nivelului de trai, deci a consumului, in regiune si lista poate continua. In acest moment, pentru marile companii, fostele tari comuniste sunt mai atractive decat tarile de origine. Au bani de cheltuit, iar impozitarea veniturilor corporatiilor se face in intervalul 28%, in Cehia, si 15%, in Estonia. Simpla comparatie cu cele 38 de procente practicate in Germania sau cele 30 de procente practicate in Marea Britanie arata de partea cui se afla avantajul. Concurenta fiscala din partea esticilor forteaza guvernele vestice sa renunte la venituri. Austria, tara ai carei vecini fac parte din noua garnitura, a redus recent cota de impozitare a veniturilor corporatiilor de la 35% la 25%. Exemplul sau va fi urmat si de altii, dar nu prea curand de Germania, Franta, Italia – aflate in situatia de a nu-si permite sa renunte la nici un euro venit la buget.
