Începând de luni, noul organ judiciar este responsabil cu protejarea intereselor financiare ale UE, pe lângă instanțele naționale competente. Acesta este în special responsabilă de cazurile transnaționale de fraudă, corupție și spălare de bani, arată Les Echos. 

O instituție chemată să depășească ”unghiurile moarte” ale justiției financiare europene actuale. De luni intră în vigoare Biroul Procurorului General European (EPPO), mai cunoscut sub numele de Parchetul European. Are jurisdicție în 22 de țări europene. Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda au decis să nu adere la acest proces.

De acum înainte, Parchetul European este responsabil cu apărarea intereselor financiare europene. Instituția se ocupă în special de lupta împotriva fraudei, corupției, spălării banilor și a fraudelor transfrontaliere de TVA. Deja aproximativ 3.000 de cazuri așteaptă, potrivit șefului acuzării, românca Laura Codruța Kövesi. Douăzeci și doi de procurori generali – unul pentru fiecare stat – lucrează cu ea. Aceștia supraveghează investigațiile și urmăririle penale.

Lucrul în parteneriat cu statele membre

În detaliu, Parchetul European va desfășura investigații transfrontaliere cu privire la fraude care implică fonduri UE care depășesc 10.000 de euro sau cazuri de fraudă transfrontalieră a TVA care au ca rezultat daune care depășesc 10 milioane de euro. Când se deschide o anchetă la nivel european, autoritățile naționale vor trebui să pună capăt investigațiilor și să transmită Parchetului European toate elementele aflate în posesia lor.

Pentru a-și desfășura activitatea, șeful Parchetului European și Procurorii Generali, numiți în iulie, vor fi ajutați de 140 de procurori adjuncți din diferitele state membre – cinci în Franța – pentru a oferi o legătură cu sistemele naționale de justiție. De asemenea, orice arestare poate fi făcută numai cu aprobarea autorităților judiciare naționale. La fel, făptașii vor fi îndrumați către instanțele din țările membre.

Noua instituție completează autoritățile naționale, pe de o parte, și Oficiul European de Luptă Antifraudă (Olaf) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) pe de altă parte. Spre deosebire de primul, Parchetul European are capacitatea de a investiga în mai multe țări. Și spre deosebire de acesta din urmă, poate deschide anchete și iniția proceduri penale în statele membre.

Multe provocări

La fel ca instituțiile Curtea de Justiție și Curtea Generală a Uniunii Europene, sediul Parchetului Național este situat în Luxemburg. Persoana aflată în fruntea sa este numită pentru un mandat de șapte ani care nu poate fi reînnoit. Acesta este ales dintr-o listă întocmită după o selecție de candidați de către Curtea de Justiție și Parlamentul European. Procurorul șef poate fi revocat doar de Curtea de Justiție, care are ca scop garantarea independenței sale. În octombrie 2019, Laura Codruța Kövesi a fost prima care a preluat această funcție, după ce s-a distins la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România.

În fiecare an, cel puțin 50 de miliarde de euro din veniturile din TVA sunt eludate de la plată din cauza fraudelor transnaționale. Potrivit Comisiei Europene, autoritățile naționale au raportat, de asemenea, fraude care afectează bugetul Uniunii cu o sumă de aproximativ 1.197 milioane de euro în 2018. 

În următorii ani, Parchetul European ar putea vedea prerogativele sale crescând. Într-adevăr, Tratatul privind funcționarea UE prevede că aceste competențe ar putea fi extinse la „lupta împotriva criminalității grave cu dimensiune transfrontalieră”. După asasinarea lui Samuel Paty, secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, a propus în special includerea în competențele Parchetului European „infracțiuni de terorism”.