De departe, Kaufland este cel mai mare operator de hipermarketuri din România. Nemții aveau 50 de magazine la finalul anului trecut, dublu față de următorul clasat, francezii de la Auchan.
Singura rețea românească de retail care se bate cu lanțurile străine este Dedeman. Frații Pavăl au deschis până la finalul anului trecut 41 de magazine de bricolaj, în afara Bucureştiului, cu 17 mai multe decât următorul clasat, Praktiker. În analiza DTZ Echinox, Dedeman figurează cu 30 de unităţi, deoarece studiul a fost extins doar asupra a 27 de oraşe din ţară şi exclude Bucureştiul, unde toți retailerii din top au magazine deschise.
În zona de fashion, spaniolii de la Inditex, care reunesc branduri precum Zara, Pull & Bear sau Stradivarius, au ajuns la 75 de magazine în România, mult peste cele 34 de unități ale suedezilor de la H&M. În clasamentul vânzătorilor de haine, locul trei este ocupat de C&A cu 27 de magazine funcționale la sfârșitul lui 2016, iar pe locul patru se plasează New Yorker cu 25 de unități.
Totuși, puterea de cumpărare a românilor este, în continuare, una dintre cele mai scăzute din spaţiul european, clasându-se pe locul 33 după veniturile disponibile pe cap de locuitor în 2016, potrivit unui studiu realizat de GfK.
Venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.181 de euro în 2016. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană. În comparație cu 2015, România a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor.
Dacă comparăm cele 42 de județe din România, bucureștenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50% peste media pe țară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ același nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa).
