In general, consumatorii romani nu constientizeaza prea clar care sunt deosebirile dintre sana, lapte batut si kefir si care sunt calitatile terapeutice ale acestora, pentru ca nu le-a promovat nimeni. Gustul usor acidulat le fac asemanatoare. Daca s-ar efectua un test „in orb”, diferenta dintre branduri apartinand unor producatori diferiti ar fi si mai greu de sesizat – ceea ce nu se intampla in cazul diverselor marci de iaurt, de exemplu. In ceea ce priveste lactatele proaspete pe baza de culturi (sana, kefir, lapte batut), cu unele exceptii, nu se poate vorbi de branduri premium, ofertele din comert fiind „nivelate” din punct de vedere calitativ si al aspectului comercial. De altfel, aceasta situatie concorda cu pulsul pietei, putini consumatori fiind dispusi, in acest moment, sa plateasca pentru imagine in cazul produselor lactoacide.
Gradul de penetrare in consum a acestor produse a scazut in ultimii doi ani, de la 43% la 40%, conform studiului APEL – Land O’Lakes. Pentru sana, lapte batut si kefir, media consumului a scazut de la 2,5 ori pe saptamana in 1999, la 2,2 ori pe saptamana in anul 2000. In aceeasi perioada de timp, frecventa medie de cumparare pentru smantana a scazut de la 3,8 ori la 3,2 ori/luna, pentru sana de la 5,1 ori la 4,6 ori/luna, iar pentru lapte batut de la 5 ori la 4,7 ori/luna. Singura crestere a frecventei lunare de achizitie se inregistreaza la kefir, si anume de la 4,2 ori/luna in 1999 la 4,6 ori/luna in 2000.
Conform sursei mentionate anterior, pe o scala de la 1 la 10, in topul preferintelor de consum pentru produse lactate, pe primul loc se afla smantana, cu un calificativ de 9/10 in 1999 si 8,5/10 in 2000, urmata de inghetata, branzeturi (telemea si cascaval), iaurt si lapte pasteurizat. Sana, kefirul si laptele batut ocupa ultimele locuri, obtinand in anul 2000 calificative cuprinse intre 6,9 si 5,5. Aproape 50% din respondentii cuprinsi in esantionul APEL – Land O’Lakes au afirmat ca nu agreeaza aceste din urma produse, 11% au declarat ca nu sunt obisnuiti sa le consume, in timp ce 26% le considera prea scumpe.
Consumul de smantana este constant
In 2000, consumul de lapte batut achizitionat din magazine a crescut cu 60% fata de 1999 – aflam prin intermediul Institutului de Cercetare de Piata GfK Romania. Cantitatea de lapte batut facut in casa, consumata in 2000, a fost insa de aproape patru ori mai mare decat cea procurata din diverse unitati comerciale. Bucurestiul si orasele mari cu peste 150.000 locuitori acopera 54% din categoria branded (lapte acru cumparat, apartinand unor cunoscute firme producatoare).
Piata de kefir a inregistrat o scadere cu 4% in 2000 fata de 1999, media anuala a consumului fiind de aproximativ 800 tone. Gospodariile formate din trei si patru persoane acopera 67% din aceasta piata, in mediul urban consumandu-se 96% din oferta totala de kefir.
In schimb, consumul de smantana a crescut cu 18% in aceeasi perioada de timp, 34% din totalul pietei reprezentand-o smantana facuta in casa (autoconsumul), 50% cea facuta in casa si achizitionata de la producatori particulari si 16% insemnand produse branded. Gospodariile cu minimum trei persoane acopera 70% din consum. Smantana, atat cea pentru gatit, cat si cea pentru consumul curent (cu un procent mic de grasime), nu inregistreaza mari variatii ale cantitatilor vandute de-a lungul anului, de la o zona la alta sau de la un sezon la altul. Este o piata relativ stabila, cu varfuri ale cererii in preajma Pastelui si a Craciunului, fapt datorat in special obiceiurilor culinare ale romanilor.
Consumul de frisca a crescut cu 30% in 2000 fata de anul precedent, dar avem de-a face, in continuare, cu o piata relativ mica, dupa cum reiese din cercetarea efectuata de GfK Romania. Frisca facuta in casa reprezinta 35% din consum, iar cea branded, fie ca este varsata, pudra sau frisca vegetala comercializata la doze, 65%. Aceste diferente arata disponibilitatea consumatorilor de a economisi timp si efort, ceea ce ii determina sa recurga la produse gata preparate. Brandurile cele mai solicitate sunt Hulala (36% din piata, in volum), Dr. Oetker (7%) si Darling (2%). Precizam ca procentele extrase din studiul GfK se refera doar la produsele achizitionate in 2000 din reteaua de magazine care practica vanzarea cu amanuntul.