In perioada 15 decembrie 2001 - 5 ianuarie 2002, Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL) a realizat, prin intermediul The Gallup Organization Romania, un studiu de explorare a pietei produselor lactate. Identificarea obisnuintelor de cumparare si consum, notorietatea marcilor si identificarea profilului cumparatorului si al consumatorului au constituit principalele obiective ale acestei cercetari, efectuate pe un esantion reprezentativ de 1.319 persoane, din localitati urbane cu
In perioada 15 decembrie 2001 – 5 ianuarie 2002, Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL) a realizat, prin intermediul The Gallup Organization Romania, un studiu de explorare a pietei produselor lactate.
Identificarea obisnuintelor de cumparare si consum, notorietatea marcilor si identificarea profilului cumparatorului si al consumatorului au constituit principalele obiective ale acestei cercetari, efectuate pe un esantion reprezentativ de 1.319 persoane, din localitati urbane cu peste 100.000 de locuitori.
Rezultatele studiului au evidentiat faptul ca, pe grupe de produse, consumul stagneaza sau scade usor. Astfel, in Romania, consumul anual de lapte este de numai 45 litri/locuitor, in timp ce in tarile Uniunii Europene, acesta este aproape dublu. Totusi, in majoritatea familiilor (84% din respondenti), laptele dulce este un aliment obisnuit, frecventa medie de consum al acestuia fiind de 3,8 ori/saptamana. Laptele pasteurizat si cel achizitionat direct de la tarani sunt produse preferate de 54%, respectiv 46% din intervievati, in timp ce laptele UHT si cel cu arome se consuma mult mai rar, probabil si din cauza ca nu sunt suficient de cunoscute.
Un grad ridicat de penetrare se inregistreaza si pentru branza telemea (77%), inclusiv telemeaua cumparata de la tarani.
Iaurtul, in general (simplu si cu fructe), este consumat de 76% din respondenti, cu o frecventa medie saptamanala de 2,9 ori. Daca in ceea ce priveste iaurtul simplu consumul anual se apropie foarte mult de media inregistrata in UE, in cazul iaurtului cu fructe, un produs „tanar” la noi, avand in vedere data aparitiei lui pe piata, diferentele sunt foarte mari: 8,32 kg/an/locuitor in tarile comunitare, unde produsul este cunoscut de cateva decenii, si numai 0,95 kg/an/locuitor, in Romania. Este de remarcat insa faptul ca, de la an la an, consumul de iaurt cu fructe a crescut si la noi, datorita eforturilor de promovare ale unor producatori care si-au asumat rolul de formatori de piata.
Aproximativ 70% din gospodariile din Moldova consuma lactate neprocesate industrial, la nivelul intregii tari acest gen de consum atingand 30%.
„Surpriza este mare si pentru segmentele de venituri ridicate unde, in 20% din cazuri, se consuma direct din galeata sau din ambalaje de plastic refolosite, pe motiv ca aceste produse ar fi naturale, sanatoase, fara conservanti si alte adaosuri”, constata serban Cornaciu, specialist marketing la APEL. „Sunt foarte multe familii cu venituri mari care cumpara doar de la taranii care livreaza „door-to-door”, un sistem foarte popular in randul acestora. In realitate, este vorba de adevarate bombe biologice pentru organism, iar populatia trebuie sa fie constienta de riscurile la care se supune consumand lactate neprelucrate, avand in vedere conditiile igienico-sanitare precare in care sunt produse”, avertizeaza serban Cornaciu.
Analiza de tip cluster efectuata de The Gallup Organization Romania, pe baza informatiilor privind stilul de viata al respondentilor, a identificat sase categorii de populatie, corelatiile care exista intre acestea si consumul de produse lactate fiind elocvente. De pilda, este caracteristic pentru barbatul modern, cu nivel ridicat de educatie si de venit, dar cu foarte putin timp liber pentru activitatile gospodaresti, sa consume lapte UHT sau cu arome, sa cumpere lapte in cutie de carton, de la supermarket, iar telemeaua, de la taranii care ii aduc produsul direct acasa, ori sa prefere lactatele din import. La celalalt pol, pensionarul traditional consuma lapte achizitionat din piata, in bidoane de plastic, inlocuieste untul cu margarina si, in general, prefera sa cumpere de la tarani.
APEL si-a propus sa continue si in acest an campania educationala pentru cresterea consumului de produse lactate, atat prin informarea populatiei asupra beneficiilor pe care le prezinta acesta, cat si prin sustinerea spre adoptare de catre Guvern a unor masuri de incurajare a sectorului industrial.
Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Institutul National de Statistica si APEL, rezulta ca doar 25% din cantitatea de lapte produsa in Romania ajunge in fabrici. Din acest motiv, competitia in industria lactatelor nu se manifesta numai la raft ci, in primul rand, in lupta pentru materia prima. Acesta este motivul principal pentru care firmele mari din UE ezita sa-si deschida capacitati de productie in Romania.
Smantana, cascavalul din lapte de vaca, iaurtul simplu si inghetata sunt produsele lactate care, pe o scala de la 1 la 10, intrunesc cel mai mare punctaj in aprecierile romanilor. In schimb, laptele UHT si cel cu arome nu se bucura de prea multa popularitate.
Maria Vaschi
In perioada 15 decembrie 2001 – 5 ianuarie 2002, Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL) a realizat, prin intermediul The Gallup Organization Romania, un studiu de explorare a pietei produselor lactate.
Identificarea obisnuintelor de cumparare si consum, notorietatea marcilor si identificarea profilului cumparatorului si al consumatorului au constituit principalele obiective ale acestei cercetari, efectuate pe un esantion reprezentativ de 1.319 persoane, din localitati urbane cu peste 100.000 de locuitori.
Rezultatele studiului au evidentiat faptul ca, pe grupe de produse, consumul stagneaza sau scade usor. Astfel, in Romania, consumul anual de lapte este de numai 45 litri/locuitor, in timp ce in tarile Uniunii Europene, acesta este aproape dublu. Totusi, in majoritatea familiilor (84% din respondenti), laptele dulce este un aliment obisnuit, frecventa medie de consum al acestuia fiind de 3,8 ori/saptamana. Laptele pasteurizat si cel achizitionat direct de la tarani sunt produse preferate de 54%, respectiv 46% din intervievati, in timp ce laptele UHT si cel cu arome se consuma mult mai rar, probabil si din cauza ca nu sunt suficient de cunoscute.
Un grad ridicat de penetrare se inregistreaza si pentru branza telemea (77%), inclusiv telemeaua cumparata de la tarani.
Iaurtul, in general (simplu si cu fructe), este consumat de 76% din respondenti, cu o frecventa medie saptamanala de 2,9 ori. Daca in ceea ce priveste iaurtul simplu consumul anual se apropie foarte mult de media inregistrata in UE, in cazul iaurtului cu fructe, un produs „tanar” la noi, avand in vedere data aparitiei lui pe piata, diferentele sunt foarte mari: 8,32 kg/an/locuitor in tarile comunitare, unde produsul este cunoscut de cateva decenii, si numai 0,95 kg/an/locuitor, in Romania. Este de remarcat insa faptul ca, de la an la an, consumul de iaurt cu fructe a crescut si la noi, datorita eforturilor de promovare ale unor producatori care si-au asumat rolul de formatori de piata.
Aproximativ 70% din gospodariile din Moldova consuma lactate neprocesate industrial, la nivelul intregii tari acest gen de consum atingand 30%.
„Surpriza este mare si pentru segmentele de venituri ridicate unde, in 20% din cazuri, se consuma direct din galeata sau din ambalaje de plastic refolosite, pe motiv ca aceste produse ar fi naturale, sanatoase, fara conservanti si alte adaosuri”, constata serban Cornaciu, specialist marketing la APEL. „Sunt foarte multe familii cu venituri mari care cumpara doar de la taranii care livreaza „door-to-door”, un sistem foarte popular in randul acestora. In realitate, este vorba de adevarate bombe biologice pentru organism, iar populatia trebuie sa fie constienta de riscurile la care se supune consumand lactate neprelucrate, avand in vedere conditiile igienico-sanitare precare in care sunt produse”, avertizeaza serban Cornaciu.
Analiza de tip cluster efectuata de The Gallup Organization Romania, pe baza informatiilor privind stilul de viata al respondentilor, a identificat sase categorii de populatie, corelatiile care exista intre acestea si consumul de produse lactate fiind elocvente. De pilda, este caracteristic pentru barbatul modern, cu nivel ridicat de educatie si de venit, dar cu foarte putin timp liber pentru activitatile gospodaresti, sa consume lapte UHT sau cu arome, sa cumpere lapte in cutie de carton, de la supermarket, iar telemeaua, de la taranii care ii aduc produsul direct acasa, ori sa prefere lactatele din import. La celalalt pol, pensionarul traditional consuma lapte achizitionat din piata, in bidoane de plastic, inlocuieste untul cu margarina si, in general, prefera sa cumpere de la tarani. r
APEL si-a propus sa continue si in acest an campania educationala pentru cresterea consumului de produse lactate, atat prin informarea populatiei asupra beneficiilor pe care le prezinta acesta, cat si prin sustinerea spre adoptare de catre Guvern a unor masuri de incurajare a sectorului industrial. r
Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Institutul National de Statistica si APEL, rezulta ca doar 25% din cantitatea de lapte produsa in Romania ajunge in fabrici. Din acest motiv, competitia in industria lactatelor nu se manifesta numai la raft ci, in primul rand, in lupta pentru materia prima. Acesta este motivul principal pentru care firmele mari din UE ezita sa-si deschida capacitati de productie in Romania. tr
r
Motivele pentru care sunt preferate produsele romanestir
r
ttttPonderea (%)r
Mai ieftinetttt19r
Mai gustoasetttt15r
Mai proaspetetttt15r
Produse de calitatettt8r
Mai siguretttt6r
Naturalettttt6r
Am incredere in elettt5r
Nu stiu/Nu raspundttt11r
r
Motivele pentru care sunt preferate produsele din importr
r
ttttPonderea (%)r
Produse de calitatettt54r
Mai gustoasetttt29r
Mai siguretttt6r
Sortiment mai variatttt5r
Informatia completa pe ambalajtt2r
Am incredere in elettt1r
Nu stiu/Nu raspundttt3r
r
NOT~: Dintre consumatorii de lactate, 83% prefera produsele romanesti, 4% pe cele de import, iar 13% nu au nici o preferinta referitoare la provenienta acestora.