În ciuda bunei reputaţii de care se bucură în continuare multinaţionalele, interesul românilor de a lucra într-o astfel de companie se situează la un nivel puţin peste mediu. Multinaţionalele au avut întotdeauna o putere de atracţie deosebită, din multiple motive: mediul de lucru profesionist, specific lumii occidentale, legendele cu privire la salarii, oportunităţile privind dezvoltarea unei cariere internaţionale etc. Un studiu realizat recent de ISRA Center relev
În ciuda bunei reputaţii de care se bucură în continuare multinaţionalele, interesul românilor de a lucra într-o astfel de companie se situează la un nivel puţin peste mediu.
Multinaţionalele au avut întotdeauna o putere de atracţie deosebită, din multiple motive: mediul de lucru profesionist, specific lumii occidentale, legendele cu privire la salarii, oportunităţile privind dezvoltarea unei cariere internaţionale etc.
Un studiu realizat recent de ISRA Center relevă cum sunt percepute multinaţionalele, astăzi, de către angajaţii care nu lucrează în astfel de corporaţii. Rezultatele arată că românii manifestă încredere faţă de acest tip de companii, dar intenţia de a se alătura lor nu este la cote maxime. Astfel, pe o scală de la 1 la 5, nivelul de interes ajunge la 3,2.
„Aşteptările, îndeosebi cele ale tinerilor între 20 şi 29 de ani, sunt legate de deschiderea faţă de nou (76%), de posibilitatea de a avansa mai uşor în carieră (63%) şi de atenţia faţă de angajat, manifestată prin punerea la dispoziţie a unor spaţii de muncă moderne (76%), salarii mai mari (71%) şi mai multe beneficii non-financiare (71%)“, precizează Alice Mihai, business development director la ISRA Center.
În acest context, Daniela Nemoianu, advisory partner la KPMG, remarcă faptul că, pentru mulţi tineri, munca într-o multinaţională reprezintă o şcoală a vieţii, o oportunitate extraordinară de acces la standarde profesionale internaţionale, la valori corporative consistente şi la informaţii de ultimă oră în domenii diverse. În prezent, ne confruntăm însă cu o evidentă lipsă a conectării învăţământului la mediul modern de afaceri şi la cerinţele firmelor care funcţionează în România, situaţie ce generează costuri de adaptare foarte mari din partea angajatorilor. „Competiţia ţărilor estice este acerbă şi greu de înfruntat în privinţa capitalului uman, iar românii trebuie să fie conştienţi de regulile clare de eficienţă care ghidează deciziile investiţionale ale unei multinaţionale“, menţionează Daniela Nemoianu.
La rândul său, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că percepţiile reieşite din studiu sunt corecte, mai ales în ceea ce priveşte nivelul şi motivele de interes ale tinerilor faţă de multinaţionale. Aceste companii au un rol benefic în crearea unei „meritocraţii“ pe plan local şi în asigurarea unei culturi a muncii, conform căreia salariul poate creşte numai dacă şi productivitatea şi performanţa cresc.
Potrivit studiului ISRA Center, 29% din respondenţi consideră că, în multinaţionale, volumul de muncă este mai mic decât în alte companii, iar 28%, că nu se lucrează peste program, în timp ce o treime nu îşi exprimă nici acordul, nici dezacordul faţă de aceste afirmaţii.
„Ambele percepţii sunt false“, afirmă Simona Simion Popescu, director de Resurse Umane la Xerox România. „De exemplu, la noi contează mai mult rezultatele decât timpul petrecut efectiv la birou. De aceea, nu avem un sistem de pontaj, ci evaluăm performanţele angajaţilor în funcţie de obiectivele pe care le au de îndeplinit pentru fiecare proiect distinct. Numărul de ore petrecute la serviciu contează numai în cazul proiectelor speciale, când este nevoie de mai multă implicare şi se lucrează în echipe lărgite“, explică Simona Simion Popescu, adăugând faptul că, atât într-o multinaţională, cât şi într-o companie antreprenorială, criteriile de succes sunt aceleaşi.
Angajatorii români apasă pe acceleraţie
Deşi interesul faţă de multinaţionale este încă mare, acesta s-a redus substanţial, din motive evidente: multe companii româneşti s-au dezvoltat, putând oferi acum aceleaşi avantaje angajaţilor, atât financiare, cât şi ca dezvoltare profesională. Desigur, corporaţiile nu şi-au pierdut atractivitatea, dar comparativ cu numai cinci ani în urmă, ele nu mai sunt percepute ca fiind paradisul pe pământ, ci doar un loc de muncă.
„Fiii mei, de pildă, nu şi-au dorit nicio secundă să lucreze într-o multinaţională, dimpotrivă chiar. Această tendinţă este, după părerea mea, pozitivă, pentru că denotă o anumită maturizare şi profesionalizare a angajatorilor autohtoni“, afirmă Adrian Stanciu, manager partner la Human Synergistics România.
În plus, potrivit observaţiei Soranei Savu, senior partner la Premium Communication, ne vine foarte greu să ne gândim la noi ca la nişte expaţi, deşi cazurile de cariere internaţionale de succes nu sunt puţine. Specialiştii în resurse umane constată că românii sunt mult mai reticenţi să urmeze cariere în alte ţări decât englezii, olandezii sau chiar vecinii noştri din regiune. Or, a lucra într-o multinaţională implică şi acest lucru: să fii „un multinaţional“.
Daniela Nemoianu, advisory partner la KPMG
Adrian Stanciu, manager partner la Human Synergistics România
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008
