O recentă ordonanţă de urgenţă a Guvernului, emisă pe 13 februarie, va reorganiza Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) în societate comercială pe acţiuni, ceea ce deschide, implicit, posibilitatea privatizării acesteia. De-a lungul anilor, din cele 318 spaţii aflate în administrarea RADEF, mai puţin de 40 au ajuns să funcţioneze în prezent cu destinaţia iniţială, aceea de săli de cinema, în timp ce restul şi-au schimbat pe parcurs obiect
O recentă ordonanţă de urgenţă a Guvernului, emisă pe 13 februarie, va reorganiza Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) în societate comercială pe acţiuni, ceea ce deschide, implicit, posibilitatea privatizării acesteia.
De-a lungul anilor, din cele 318 spaţii aflate în administrarea RADEF, mai puţin de 40 au ajuns să funcţioneze în prezent cu destinaţia iniţială, aceea de săli de cinema, în timp ce restul şi-au schimbat pe parcurs obiectul de activitate. Un raport al Autorităţii de Control a Guvernului din toamna lui 2006 arăta că fostele cinematografe au fost închiriate pentru a fi folosite ca spaţii comerciale, cluburi, săli de biliard, de bingo, case de schimb valutar, în timp ce Grădina de Vară Gloria din Bucureşti a fost transformată în… parcare auto!
RADEF are astăzi în administrare un număr de săli de cinema pentru reabilitarea cărora ar fi nevoie de fonduri dificil de acoperit exclusiv din surse bugetare (de exemplu, amenajarea şi dotarea cu aparatură a fostului cinema Luceafărul din Capitală – acum CinemaPro – a costat, cu totul, aproape un milion de euro). Contactat de Capital, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat că soluţia adoptată de minister, instituţie în subordinea căreia funcţionează RADEF, este ca, într-o primă fază, sălile de cinema să treacă în proprietatea publică a autorităţilor locale la cererea acestora din urmă, prin hotărâre de guvern, cu condiţia păstrării destinaţiei. Termenul limită impus de ordonanţă este 31 octombrie. „Nu toate cinematografele vor trece la autorităţile locale“, spune Iorgulescu. „Noi estimăm că doar câteva zeci vor fi în această situaţie.“ În cazul în care obiectul de activitate al cinematografelor nu va fi păstrat, a explicat ministrul, sălile ar putea reveni de drept la RADEF, existând şi posibilitatea unor repercusiuni de natură penală.
Privatizare în bloc sau pe pachete de săli
A doua fază a procesului se va derula după 31 octombrie şi va consta în transformarea RADEF în societate pe acţiuni, în vederea privatizării, patrimoniul noii societăţi fiind constituit în mare parte din sălile faţă de care autorităţile locale nu şi-au manifestat interesul. Privatizarea, afirmă Adrian Iorgulescu, se va face fie prin vânzarea unui pachet de acţiuni (probabil majoritar) al RADEF, fie „pe pachete“, prin spargerea reţelei de săli a regiei în unităţi geografice cuprinzând câte cinci – opt cinematografe, care vor fi vândute ulterior către investitori; şi în cazul privatizării va exista o clauză contractuală referitoare la păstrarea obiectului de activitate al sălilor.
Evident, interesele sunt mari; ministrul Iorgulescu afirmă că valoarea imobiliară a sălilor administrate în prezent de RADEF este de ordinul câtorva zeci de milioane de euro; foarte probabil e vorba de multe zeci de milioane, deoarece numai în Bucureşti există câteva cinematografe cu spaţii de mii de metri pătraţi, în zone ultracentrale, unde preţul unui metru pătrat este de 4-5.000 de euro.
De asemenea, ministrul Culturii a purtat recent discuţii cu regizorii Tudor Giurgiu şi Cristian Mungiu pentru revitalizarea cinematografiei româneşti. „Noi i-am spus ceea ce s-a întâmplat în Estonia, ţară care avea aceleaşi probleme ca şi noi, dar pe care a reuşit să le depăşească“, spune Giurgiu. „Acum câţiva ani, ei au avut un proiect numit «Cinema Comes Back», pentru care au prevăzut o linie specială din bugetul de stat pentru ajutorarea autorităţilor locale. Acestea au primit sălile de cinema, dar şi fonduri pentru dotări mai bune. La noi ar mai trebui gândit un program prin care să se formeze nişte manageri care să ştie să conducă o sală de cinema. Altfel, degeaba ia un consiliu o sală de cinema; cine o va conduce?“
Tudor Giurgiu, regizor
37 Din totalul celor peste 300 de săli de din totalul celor peste 300 de săli de cinema aflate în proprietatea statului şi în administrarea RADEF, ceva mai puţin de 10%, funcţionează în continuare cu destinaţia iniţialăc