Volumul anual al investitiilor straine directe realizate in economia mondiala tinde spre cifra astronomica de 1.300 miliarde USD. Batranul continent a devansat net SUA la capitolul fuziuni si achizitii de active, iar Europa Centrala si de Est se anunta a fi cea mai fierbinte zona pentru exportul de capital, pe termen mediu si lung.
Noul prag istoric al investitiilor straine directe (ISD), de 1.271 miliarde USD, a fost trecut dupa ce in 2000 s-a inregistrat un salt de 18%, la capatul unui deceniu de crestere neintrerupta (cea mai lunga perioada de acest fel din ultimii 30 de ani).
In cea mai mare parte, fluxurile investitionale ale economiei mondiale raman in interiorul OECD, care grupeaza cele mai dezvoltate 25 de tari ale lumii, plus Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Turcia. Acest grup genereaza 92% si atrage 77% din ISD.
Marii furnizori de ISD sunt, in ordine, SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia si Franta. Iar partea leului, reprezentand peste 1.000 miliarde USD din marele cozonac anual, revine OECD, in care rata cresterii ISD, 21% in 2000, a fost, ca de obicei, superioara mediei mondiale, de 18%.
Cu cresteri mult mai modeste ale ISD, tarile central-est-europene (9%) si cele in curs de dezvoltare (8%) continua sa-si restranga ponderea in total, pentru al treilea an consecutiv. Impreuna, aceste ultime doua categorii atrag un sfert din ISD, insa in proportii foarte diferite: 27 miliarde USD pentru est-europeni (inclusiv tarile acceptate in OECD), 240 miliarde pentru ceilalti.
Primele zece tari beneficiare – care sunt in mod constant, de peste un deceniu, dragonii asiatici si tarile sud-americane – inghit mai bine de jumatate din investitiile externe ale OECD. China si Brazilia continua sa ramana cele mai importante recipiente de ISD: 40 si, respectiv, 34 miliarde USD in 2000, fiecare atragand mai mult capital decat intreg plutonul tarilor care le urmeaza in clasament (Argentina, Malaiezia, Singapore, Tailanda, Columbia, Venezuela, Chile, Filipine).
Pentru anii ce vin, expertii OECD se asteapta la o crestere a ISD, dar nu neaparat in acelasi ritm exploziv al ultimului deceniu. ISD, care s-au cvadruplat din 1992 incoace, vor ramane principalul vector al fluxurilor de capital, in conditiile in care ponderea investitiilor de portofoliu s-a restrans la circa 10%, iar fondurile de asistenta raman limitate.
Distributia ISD pe regiuni este o optiune strategica, legata strict de siguranta investitiilor pe termen foarte lung, asa incat nu ne-am putea astepta sa vedem rasturnari spectaculoase de clasament in viitorul apropiat. Pe locul intai vor ramane economiile dezvoltate si solide, unde profiturile sunt mai mici, dar si mult mai sigure.
Nici pozitia Asiei si a Americii Latine nu este amenintata, fie si numai pentru ca ele constituie terenul de joc al capitalului nord-american si sunt relativ bine controlate impotriva riscurilor.
Patru argumente pentru Europa Centrala si de Est
Cu un volum al ISD de numai 25 miliarde USD in 1999 si 27 miliarde in 2000, Europa de Est (incluzand aici si cele patru tari din OECD, dar si zona CSI) absoarbe abia 2% din totalul mondial. Si atata vreme cat situatia din fosta Iugoslavie si aceea din Rusia raman incerte, est-europenii nici nu pot spera la mai mult: cresterea anuala a ISD va continua, dar in acelasi ritm redus (acum, jumatate din rata medie mondiala).
Cerinta sigurantei pe termen foarte lung a ISD o poate satisface numai integrarea zonei de catre o organizatie occidentala capabila sa ofere garantii companiilor multinationale. Fata de 1997, anul integrarii lor in NATO, volumul cumulat al ISD in Cehia a crescut cu 78%, iar in Polonia cu 91%. Tarile ramase in afara zonei de securitate nu au beneficiat de mai mult interes din partea investitorilor straini.
Largirea Uniunii Europene, pana la sfarsitul acestui deceniu, se incadreaza, si ea, in categoria optiunilor strategice care pot face din zona tarilor central-est-europene o zona fierbinte a ISD, asa cum a fost Asia de Sud-Est in ultimele trei decenii. Cateva argumente solide stau in sprijinul acestei ipoteze:
· Europa Occidentala este un concurent tot mai puternic al SUA la titlul de cel mai puternic investitor al lumii, detinand deja un avans categoric in privinta achizitiilor de active (586 miliarde USD, fata de 324 miliarde, anul trecut). Este adevarat ca si aceste operatiuni se produc mai curand in interiorul economiilor dezvoltate; in 2000, cumpararea Mannesmann de catre Vodafone AirTouch, cu 200 miliarde USD, a insemnat aproape o treime din suma achizitiilor realizate de vest-europeni.
· O invazie a companiilor europene nu poate fi asteptata inainte ca grosul fondurilor de asistenta alocate de UE sa fi fost rulate si sa produca efectele scontate in infrastructura, legislatie si administratie.
De efectul integrarii europene vor profita si companiile nord-americane, care si-au dublat ISD in Romania, in ultimii trei ani, si tintesc cu predilectie industria grea. De altfel, este un fapt istoric dovedit ca migrarea de capital american catre Europa a avut perioade de maxim ori de cate ori UE s-a largit (1960-66, 1973-80, 1985-90).
· Economiile central-est-europene sunt departe de a fi saturate de investitii straine, volumul cumulat al acestora reprezentand doar 17% din PIB, o medie regionala aflata peste cea mondiala, de 14%, dar mult sub capacitatea de absorbtie demonstrata de tari precum Chile (40%), Malaiezia (67%) ori Singapore (86%).
· Pentru mai toate tarile candidate la UE, privatizarea utilitatilor abia urmeaza sa inceapa, iar sectorul financiar-bancar se cere puternic dezvoltat. Acestea sunt nu doar mize suficient de mari pentru relansarea ISD, ci si directiile in care investitiile straine ale OECD se indreapta, la nivel mondial: extractia de petrol si gaz, serviciile financiare si, mai putin evident deocamdata, dar tot mai frecvent anuntate, utilitatile publice.
Europa Centrala si de Est se afla, asadar, exact pe trendul care o poate duce la o dublare sau chiar triplare a ratei de crestere a ISD, intr-un orizont mediu de timp. Romania se afla si ea, ca niciodata, ancorata in procesele-cheie ale acestui trend. Dar, ca de obicei, ea este mai putin pregatita decat suratele sale intru aderare sa fructifice conjunctura.