Românii au făcut anul trecut cumpărături în valoare de circa 2,7 mld. euro în cele 59 de malluri care funcţionează la nivel naţional. Bucureştenii asigură peste 44% din vânzările centrelor comerciale din ţară.
Românii alocă 26% din banii dedicaţi consumului cumpărăturilor în malluri, parcuri de retail sau galerii comerciale. Retailerii prezenţi în România cu magazine tradiţionale au încasat circa 27 mld. euro în 2014, conform unui studiu GfK. Cu aceste vânzări, România a consemnat anul trecut al doilea cel mai mare volum de vânzări în retail din Uniunea Europeană, iar pentru acest an se aşteaptă o continuare a parcursului pozitiv, potrivit unui studiu DTZ Echinox. Creşterea din 2014 este cea mai mare consemnată în ultimii şase ani şi a fost impulsionată de vânzările de produse nealimentare, care au cunoscut un avans anual de 10,6%.
Chiar dacă o mare parte din cei 27 mld. euro sunt direcţionaţi către consumul alimentar şi ajung la marile lanţuri de hipermarketuri, aproximativ 10% din bani sunt lăsaţi în malluri. Cu aceştia s-ar putea construi anual câte 450 km de autostradă, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 mil. euro/kilometru.
Retailerii nu sunt singurii care profită de pe urma apetitului românilor pentru cumpătături. Circa 15% din cei 2,7 mld. euro cheltuiţi în centrele comerciale din ţară ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. Mai departe, proprietarii acoperă cu aceşti bani împrumuturile bancare realizate pentru construcţia acestor centre. Nivelul datoriilor celor 59 de malluri din România a ajuns anul trecut la 3 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Interesant este faptul că peste 44% din cei 402 mil. euro, generaţi anul trecut din închirierea a 6.000 de magazine amplasate în centrele comerciale din ţară, au ajuns la proprietarii celor 15 malluri din Bucureşti. Suprafaţa totală de vânzare a mallurilor din Bucureşti are o pondere de 32% în stocul total de centre comerciale din ţară, Capitala având o densitate de 534 mp de spaţiu de retail la mia de locuitori, de peste trei ori media naţională.
Bătălie la vârf
Capital a realizat prima analiză din piaţă extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România şi a constatat că, deşi şi-a pierdut coroana de rege al mallurilor în favoarea sud-africanilor de la NEPI, antreprenorul ieşean Iulian Dascălu încă mai reuşeşte să încaseze cu cele cinci centre comerciale ale sale cu aproape 10% peste cele zece malluri gestionate de NEPI. Proprietăţile lui Dascălu au generat anul trecut venituri de 60,6 mil. euro, în timp ce proiectele sud-africanilor, care deţin cea mai mare suprafaţă de spaţii comerciale moderne din ţară, au adus afaceri de 59,8 mil. euro.
Şi mai interesant este că Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a realizat cu cele două proiecte de retail ale sale: Zona Comercială Băneasa (care cuprinde Băneasa Shopping City) şi Shopping City Oradea, o cifră de afaceri de 45,9 mil. euro, care îl poziţionează pe locul trei în top. Încasările sunt susţinute în principal de proiectul din Băneasa care, cu afaceri de 44,7 mil. euro şi un profit de 12,3 mil. euro, se clasează pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din ţară. Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obţinut afaceri cumulate de 37 mil. euro în Bucureşti şi Ploieşti. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj, Constanţa, Baia Mare şi Piteşti au generat 29,7 mil. euro, iar parcurile de retail ale Argo Real Estate au adus venituri totale de 17,4 mil. euro. Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari şase proprietari au o pondere de peste 62% în veniturile încasate de toate mallurile din ţară.
Topul mallurilor
Ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri în 2014 este dominată de proprietăţile din Bucureşti. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 31,8 mil. euro. Iulius Mall Timişoara, cu 18,9 mil. euro, ocupă locul trei, iar afacerile cumulate ale Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov îl plasează pe proprietarul lor, Dan Adamescu, pe poziţia a patra în top. Locul cinci este ocupat de mallul din Cluj al lui Iulian Dascălu, care a generat venituri de 16,4 mil. euro în 2014. Proprietarii Sun Plaza, mallul cu cea mai mare suprafaţă închiriabilă din ţară, au încasat anul trecut 16,1 mil. euro, în timp ce primul an complet de funcţionare i-a adus Promenada Mall locul şapte în clasamentul naţional, cu afaceri de 14,5 mil. euro. Acesta este urmat de mallul Polus Center din Cluj-Napoca al austriecilor de la Immofinanz, care a fost cuprins în top cu afacerile din 2013 din lipsa unor raportări mai noi. Palas Iaşi i-a adus lui Dascălu 14 mil. euro şi trei poziţii ocupate în top zece.
Doar 21 din cele 59 de malluri din România au înregistrat profit anul trecut. Rezultatul cumulat al acestora a fost de 49,1 mil. euro, un sfert din această sumă reprezentând profitul Proiectului Băneasa. Pierderile cumulate ale celorlalte 38 de centre comerciale au fost anul trecut de 121 mil. euro, cu Plaza România şi Liberty Center pe primele locuri cu pierderi de 18,8 mil. euro, respectiv 16,1 mil. euro.
În ceea ce priveşte capitolul datorii, AFI Palace Cotroceni figurează cu circa 225 mil. euro şi este pe primul loc, asta după ce anul trecut AFI Europe a refinanţat mallul cu 220 mil. euro de la un consorţiu de bănci format din Deutsche Pfanbriefbank, Erste Group Bank şi Raiffeisen Bank. Locul doi este ocupat de Plaza România cu datorii de 164,7 mil. euro, urmat de Maritimo Shopping Center din Constanţa – aflat în portofoliul Immofinanz, care a raporat datorii de 141,6 mil. euro în 2014. Pe locul patru apare Iulius Mall Timişoara cu o datorie de 132,8 mil. euro, iar poziţia a cincea este luată de Promenada Mall din Bucureşti cu 114 mil. euro. Datoriile cumulate ale celor cinci centre comerciale reprezintă un sfert din datoriile tuturor mallurilor din România.
Extinderea continuă
Singurii investitori care mai au în dezvoltare noi centre comerciale la nivel naţional sunt NEPI şi Sonae Sierra. Sud-africanii construiesc al doilea mall din Timişoara şi se ocupă de extinderea proiectelor lor din Constanţa, Deva şi Drobeta-Turnu Severin, iar pentru anul viitor au prevăzută extinderea Promenada din Bucureşti şi construcţia unui mall în Piatra Neamţ.
În Bucureşti, portughezii de la Sonae Sierra, în parteneriat cu irlandezii de la Caelum Development, au în construcţie un nou mall în cartierul Titan. Chiar dacă Mega Mall s-a deschis în luna mai în cartierul vecin Pantelimon, portughezii mizează pe faptul că în Titan locuiesc 13.000 de persoane/km pătrat, iar rata şomajului este de 2%. În Europa, o asemenea densitate mai există doar într-un cartier din Moscova şi într-unul din Barcelona, potrivit şefului Sonae Sierra România. Investitorii au numărat 464.350 de bucureşteni care se află la o distanţă de zece minute de mallul pe care îl construiesc.
Totuşi, directorul companiei recunoaşte că Bucureştiul începe să devină cam aglomerat la capitolul malluri, dar abia după lansarea proiectului său. „Timp de cinci ani de la deschiderea ParkLake nu mi-aş pune banii într-un alt mall în Bucureşti. Ulterior, odată cu îmbunătăţirea puterii de cumpărare a românilor, care este prognozată să crească stabil în jurul a 2,5%-3%, va fi din nou loc pentru dezvoltări. Nu peste tot, dar va mai fi loc de 1-2 malluri. Rămâne de văzut cum vor reacţiona şi centrele comerciale din prima generaţie, care au de suferit la deschiderea altora noi. Dacă nu investesc în renovare, nu m-aş mira dacă vor avea probleme“, spune Ingo Nissen.
În concluzie, bătălia pe veniturile românilor continuă, iar investitorii par să ignore aglomeraţia şi să mizeze pe faptul că produsele imobiliare dezvoltate de ei vor fi mai atractive decât ale concurenţei.
402 mil. euro au încasat anul trecut proprietarii celor 59 de centre comerciale din ţară, bani care sunt direcţionaţi, cu precădere, către plata datoriilor
