Proiectul Extreme Light Infrastructure a obţinut finanţare pentru construcţia a două lasere în Republica Cehă şi România, a declarat, într-un interviu telefonic, Shirin Wheeler, purtător de cuvânt al Comisiei Europene privind politica regională. Un al treilea centru de cercetare va fi amplasat în Ungaria.
Laserele vor fi de 10 de ori mai puternice decât orice laser construit în prezent şi suficient de puternice pentru a crea particule subatomice în vid – similar condiţiilor care ar fi urmat începutului universului. Puterea fasciculelor de lumină ar putea fi folosită pentru a neutraliza deşeurile nucleare în doar câteva secunde şi pentru tratarea tumorilor canceroase, a declarat într-un interviu coordonatorul român al proiectului, Nicolae-Victor Zamfir. "Nu putem găsi în natură vreun fenomen cu o putere la fel de mare cum va fi cea generată cu acest laser", a declarat Zamfir într-un interviu telefonic din România. "Aşteptăm primele rezultate ale cercetărilor noastre într-unul sau doi ani după ce centrul devine operaţional", a explicat el.
Centrul de cercetare Măgurele – unde va fi amplasat laserul românesc – va consuma aproximativ 10 megawaţi de energie, suficienţi pentru a alimenta aproximativ 2.500 de gospodării americane de mărime medie. Cea mai mare parte va proveni de la pompe geotermale instalate în locaţia unde se aşteaptă ca laserul să devină operaţional în 2017.
"Este, probabil, unul dintre cele mai mari locuri din Europa care utilizează energie neconvenţională", a precizat Zamfir. Potrivit acestuia, proiectul a atras interesul companiilor din industria de calculatoare, însă nu şi al companiilor din sectorul nuclear. ‘Nu am promovat încă proiectul în mod corespunzător, posibil şi pentru că nu am avut aprobarea UE’, explică el.
Cercetarea poate replica aceleaşi principii folosite într-un tip nou de radioterapie a cancerului numită hadronterapie, a adăugat Zamfir. Aceasta vizează direct tumorile adânc înrădăcinate, reducând riscul de reapariţie sau de noi tumori. "Acest tratament există deja, dar necesită acceleratoare scumpe şi mari", susţine Zamfir. "Dacă va deveni posibil prin folosirea acestui tip de laser, el va putea fi pus aplicare cu costuri mai mici, pe măsură ce tehnologia avansează şi laserele devin mai ieftine", a precizat cercetătorul român.
Tehnologia laser ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a reduce timpul necesar pentru ca deşeurile nucleare să se neutralizeze de la mii de ani la doar câteva secunde, eliminându-se astfel necesitatea de a construi depozite subterane pentru păstrarea securizată a deşeurilor timp de secole.
"Va dura aproape 20 de ani până când vom fi în măsură să realizăm acest lucru, însă, în prezent, multe ţări nu văd nicio soluţie în viitorul apropiat", a explicat Zamfir.
UE îşi susţine proiectul în ţări est-europene pentru a sprijini ştiinţa din fostele ţări comuniste, unde tradiţia în cercetare nu i-a împiedicat pe cercetători să-şi caute posturi mai bine plătite în afara regiunii.
Oraşul Măgurele este locul unde se află Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară al României, creat în 1949 – unul dintre cele mai mari centre de cercetare în fizica nucleară din Europa de Est în timpul epocii comuniste. Deşi cercetarea continuă la institut, România îşi pierde oamenii de ştiinţă, deoarece investeşte doar 0,5% din PIB-ul său în cercetare, comparativ cu o medie europeană de 2%.
Deşi centrul de cercetare se află la mai puţin de 10 kilometri de Bucureşti, călătoria poate dura aproximativ 20 de minute pe un drum vechi, care în prezent este extins.
În România 200 de cercetători vor lucra permanent la proiect, în timp ce alţi circa 1.000 sunt aşteptaţi să viziteze centrul pentru experimente în fiecare an din momentul în care acesta va începe să funcţioneze, explică Zamfir. Proiectul va fi urmat de construirea unui laser şi mai performant, care ar putea fi găzduit de oricare dintre cele trei ţări implicate în proiect, plus Marea Britanie.
UE va cheltui 550 de milioane de euro în prima fază a proiectului, care se încheie în luna decembrie 2013, a declarat Wheeler. Cererile ulterioare formulate de România şi Ungaria pentru a doua parte a proiectului ar trebui să crească finanţarea totală din partea UE la 700 de milioane de euro, reprezentând peste 80% din întregul cost al proiectului. Aproximativ 180 de milioane de euro vor proveni din alte surse.
Sursa: Agerpres
