„În noiembrie anul trecut (2019 – n.r.), când am preluat funcţia, prima mea întrebare a fost ce resurse avem şi de ce resurse avem nevoie pentru a aduce Parchetul European (EPPO) în stare de funcţionare la sfârşitul lui 2020”, a spus Kovesi în faţa eurodeputaţilor.

„Prima mea scrisoare a fost către statele membre, cărora le-am cerut date care să ne permită să estimăm volumul probabil al activităţii EPPO din primul an”, a adăugat ea, precizând că principalii doi parametri care trebuie definiţi sunt numărul de procurori delegaţi europeni care vor exista în statele membre participante şi numărul angajaţilor din stafful EPPO din biroul central care va lucra în Luxemburg.

„Decizia asupra bugetului nu este doar un exerciţiu pentru experţi bugetari. Parlamentul va lua o decizie politică foarte importantă. Nu veţi decide doar asupra chestiunilor bugetare ci, poate cel mai important, chiar asupra principiilor fundamentale în baza cărora va activa EPPO. Permiteţi-mi să vă explic de ce”, a afirmat Kovesi la audierea privind stadiul actual al proiectului.

Procurorul şef european a estimat nevoile EPPO pentru anii 2020 şi 2021.

„M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu. Chiar dacă lipsesc informaţii cruciale cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie să începem lucrul. Dacă vom începe activitatea în 2020, bugetul Parchetului European pentru 2020 trebuie redeschis, trebuie sporit în mod semnificativ, la fel ca şi bugetul pentru 2021”, a dat asigurări Kovesi.

„În acest context, pe 17 februarie o să mă întâlnesc cu domnul comisar Reynders (Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie – n. r.), cu care deja m-am întâlnit de mai multe ori în spiritul cooperării cordiale, şi cu domnul comisar Hahn (Johannes Hahn, comisarul european pentru buget şi administraţie – n. r.), pe care-l voi întâlni pentru prima dată”, a precizat ea, citată de Agerpres.

„Un lucru este clar, estimările mele preliminare fac cadrul financiar-legislativ în baza căruia a fost adoptat regulamentul Parchetului European să fie depăşit. S-a pornit de la premisa iniţială că Parchetul European va începe cu resurse iniţiale în 2020 şi va atinge viteza de croazieră în 2023, an în care volumul de speţe tratate de EPPO va fi în jur de 1.000. Însă această premisă iniţială s-a dovedit a fi greşită”, le-a spus Laura Codruţa Kovesi eurodeputaţilor din Comisia LIBE.

Ea a explicat că, în primul rând, din principiu, Parchetul European nu poate activa ca o agenţie cu activitate de regularitate, care să înceapă de la zero şi să-şi sporească gradual nivelul de activitate. „Parchetul este un birou de procuratură, deci trebuie să respecte principiul legalităţii, legislaţia penală din statele membre participante şi drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în anchete penale”, a subliniat Kovesi.

EPPO trebuie să îmbunătăţească nivelul de protecţie a intereselor financiare ale UE

În al doilea rând, EPPO trebuie să îmbunătăţească nivelul de protecţie a intereselor financiare ale UE, a adăugat ea. „Obiectivul său este de a ajunge la un nivel consistent al activităţilor investigative şi de procuratură în toate statele membre şi pot confirma că în prezent există discrepanţe foarte mari”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.

„În al treilea rând, introducerea EPPO în sistemele juridice naţionale nu ar trebui să permită o scădere a nivelului existent de protecţie a intereselor financiare ale UE. În practică, asta înseamnă ca în primul an de activitatea EPPO să poată deschide cel puţin 2.000 de cazuri noi. Parchetul European va investiga şi instrumenta o parte din ele şi le va deferi pe restul către serviciile naţionale (parchetele naţionale – n.r.)”, a detaliat ea.

În plus, a precizat primul procuror şef european, EPPO trebuie să poată trata un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de competenţă. „Am făcut o estimare prudentă, conform căreia procurorii europeni delegaţi să evalueze cel puţin 3.000 de cazuri şi să decidă pe care le vor prelua şi pe care le vor trimite instanţelor naţionale, în conformitate cu termenul strict prevăzut de regulamentul EPPO”, a explicat Kovesi.

„Nu putem realiza toate aceste lucruri cu 22 şi un sfert de procurori europeni delegaţi, 22 de procurori europeni şi 29 de angajaţi ai Parchetului European ai biroului central, cum arată planul actual”, a pledat ea în Comisia LIBE.

Kovesi s-a pronunţat împotriva utilizării unor procurori delegaţi europeni care să lucreze part time.

„Am fost procuror mulţi ani, dar nu am auzit vreodată, nicăieri în lume, de un sfert de procuror. Cum să lucreze, în practică, un procuror part time? Să lucreze dimineaţa la un caz european şi la unul naţional după-amiază? Cine va lua măsuri urgente în alte cazuri când procurorul delegat european part time va pleda în instanţă? Cine va stabili priorităţile? Şi cum se va garanta independenţa lor?”, i-a întrebat Laura Codruţa Kovesi pe membrii Parlamentului European.

„Pentru mine este clar. Dacă vrem să facem o treabă serioasă, dacă vrem să demonstrăm valoarea adăugată a EPPO, dacă vrem un EPPO cu adevărat independent, va trebui să începem numai cu procurori delegaţi europeni cu normă întreagă. Şi avem nevoie de cel puţin doi în fiecare stat membru, ceea ce este perfect în linie cu regulamentul EPPO”, a dat ea asigurări.

Kovesi a mai spus că a început să viziteze statele membre ale Pachetului European şi a primit până acum sprijin puternic pentru o revizuire a alocării bugetare. „Există o înţelegere comună că EPPO va întări lupta noastră împotriva criminalităţii transfrontaliere, va ameliora cooperarea şi va spori încrederea reciprocă între statele membre. Îmi doresc ca Parchetul European să fie un centru de excelenţă pentru confiscarea activelor criminale şi aş mai dori ca EPPO să schimbe cu adevărat situaţia în lupta împotriva fraudei transfrontaliere cu TVA”, a mai spus procurorul şef european.

Laura Codruţa Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimează fraudele cu TVA în UE între 30 şi 60 de miliarde de euro anual. „Cred că merită să investim în EPPO”, a încheiat Laura Codruţa Kovesi.