La un an de la înființare, această nouă structură de investigație, Parchetul European, a declanșat numeroase anchete și a permis reținerea provizorie a unui fost ministru croat pentru deturnare de fonduri europene.

Istoria acestui organism european își va aminti că acesta este primul condamnat al noului Parchet European. La 22 noiembrie 2021, un fost primar al unui orășel din estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare și o interdicție de cinci ani privind o funcție publică pentru tentativă de delapidare. Sumele implicate au fost limitate, doar 93.000 de euro și acești bani nu au putut fi ridicați deoarece documentele false au fost detectate la timp. Toată treaba a fost foarte simplă și fostul primar a pledat vinovat, transmite Le Monde.

A apărut pentru prima dată în 1997, ideea unui procuror centralizat pentru a lupta împotriva fraudei cu fonduri europene și a durat mult până la concretizare. Dar, după ani de discuții alimentate de scandalurile de corupție îngropate de justiția națională, Procurorul European și-a început în sfârșit activitatea la 1 iunie 2021, când Laura Codruța Kovesi, 48 de ani, a preluat șefia acestei noi instituții cu sediul la Luxemburg.

Presa franceză spune că este „curajoasă” și „neînfricată”

Publicația franceză o caracterizează pe aceasta ca fiind „un fost procuror anticorupție extrem de curajos”, dar și că „se arată neînfricată chiar și cu cei mai puternici”.

Kovesi a avertizat la începutul lunii decembrie, la Ljubljana, capitala Sloveniei, guvernul premierului naționalist, Janez Jansa, pentru încercarea de a bloca acțiunile sale prin tergiversarea numirii procurorilor naționali care trebuiau să o asiste.

„Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a accepta reducerea independenței sistemului judiciar”, a spus ea în fața camerelor, înainte de a saluta „curajul și determinarea magistraților sloveni”.

EPPO a lansat deja aproape 350 de investigații

Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei douăzeci și doi de membri ai săi, mai transmite publicația franceză, care punctează că aceasta nu va putea ancheta totuși în țara în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate, adică în Ungaria. Asta pentru că Ungaria, alături de Polonia refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene, la fel ca Danemarca, Irlanda și Suedia.

Pe de altă parte, procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi transmitea anul trecut, în luna octombrie că Biroul Procurorului Public European a primit deja peste 2.000 de rapoarte de infracțiuni și a lansat circa 350 de investigații. Potrivit declarațiilor sale de la acea dată, valoarea estimată a prejudiciilor implicate în aceste cazuri este de aproximativ 4,6 miliarde de euro.