Dacă doriți să vă întâlniți cu Laura Kovesi, trebuie ca mai întâi să treceți printr-o poartă securizată. Odată ajunși înăuntru, un funcționar deschide mai multe uși și vă conduce prin niște coridoare lungi până la camera pentru vizitatori. Un gardian intră mai întâi pentru scurt timp, după care în prag apare Kovesi – cu părul negru, un zâmbet larg și o apariție impresionantă. Kovesi măsoară 1,82 înălțime, poartă un sacou cu umeri largi și pare îndeajuns de puternică încât să treacă prin zid. Totuși, se pare că ea și-a găsit vocația, transmite Der Spiegel.

Clădirea în care lucrează se află pe Avenue John F. Kennedy, un imobil de birouri cu 18 etaje din Luxembourg. De aici, în ultimul an, Kövesi a condus Biroul Procurorului Public European (EPPO), având aproximativ 250 de angajați. Sarcina biroului este aceea de a descoperi cazurile de corupție, de fraudă și alte infracțiuni de ordin financiar care afectează budgetul Uniunii Europene. Încă din prima jumătate a anului, această autoritate a deschis 576 de anchete vizând niște pagube de miliarde de euro din bugetul UE. Este pentru prima oară până acum, când unei instituții UE I se permite să ancheteze statele membre, să pronunțe acuzații proprii și să ordone confiscarea unor averi. Deloc surprinzător, probabil, se poate spune că ea nu e tocmai bine primită peste tot. Și nu îi prea place să acorde interviuri, după cum ne spune chiar de la început.

Kovesi s-a mutat în Luxembourg pentru noua sa funcție

Bogatul oraș cu străzile sale liniștite îi este străin, iar atunci când își laudă noua reședință, apare imediat și un zâmbet ironic. Ea spune că, În fiecare etapă a carierei sale, mereu a crezut că are cea mai grea slujbă din lume “Când am venit însă aici, m-am gândit că, într-adevăr, este vorba de cea mai dificilă și cea mai interesantă misiune”.

În clădire, lucrurile par încă liniștite, iar multe dintre birourile din clădirea cu 18 etaje sunt încă goale. Majoritatea subalternilor ei sunt împrăștiați prin cele 22 de state membre care au ales să se implice în activitatea Biroului Procurorului Public European. Din motive de securitate, vizitatorii nu au voie de fapt să-i viziteze biroul, dar ni s-a permis totuși să aruncăm o privire. Pe biroul ei e o icoană cu Fecioara Maria, dar altminteri, nu există niciun lucru personal care să ne poată dezvălui câte ceva despre femeia care lucrează aici.

Noul procuror dorește să demonstreze că Europa îi va urmări pe cei care caută să le aducă prejudicii contribuabililor. “Victoria noastră va fi repurtată din momentul când oamenii vor avea încredere în EPPO”, spune ea.

În cele din urmă, acea victorie va fi determinată de acțiunile comune pe care UE le va putea lua împotriva infracțiunilor de ordin financiar. Deocamdată, nu pare să fie cazul. Un motiv ar fi, de exemplu, faptul că Irlanda, un paradis financiar, încă nu a acceptat să coopereze cu acest birou, după cum nu au făcut-o nici Polonia și nici Ungaria, două țări care de ani de zile își subminează propriul lor sistem de justiție.

Multe lucruri depind de Kövesi pentru ca biroul european de investigații să poată avea succes

De fapt, acest obiectiv este imposibil în calitate de principal anchetator al Europei, iar ea ar trebui să-și facă dușmani în peste 20 de țări. Pe de altă parte, în același timp, ea trebuie să aducă de partea sa cât mai multe țări pentru a spori resursele și influența biroului. Ea trebuie să-și păstreze independența și distanța, în același timp conlucrând cu întreaga rețea. Totuși, cel mai important este faptul că ea va trebui să sporească importanța EPPO în Europa. Fiecare zi reprezintă o luptă menită să hotărască momentul în care ea se poate lepăda de platoșa în care s-a încătușat.

Kövesi s-a înscris pentru această funcție cu trei ani în urmă. Înregistrările video ale interviului său de angajare ne-o arată în fața Comisiei Parlamentului European pentru Drepturi Cetățenești, Justiție și Relații Interne. Camera este plină, iar, de pe fotoliile lor, parlamentarii se uită de sus la candidați. Trei candidați mai rămăseseră încă înscriși în cursă și fiecăruia I s-au acordat șapte minute ca să se prezinte. La vremea aceea, Kövesi era încă o străină pe scena europeană. În Consiliul de Miniștri, puternicul birou al UE care îi reprezintă pe liderii statelor membre, părea clar că un candidat era favorit.

Până și propriul guvern al României era împotriva lui Kövesi. La București, capitala țării, politicienii se uniseră împotriva ei, iar televiziunile susținătoare ale statului transmiteau campanii negative. O serie de hackeri i-au spionat chiar familia și prietenii. “Sunt conștientă de faptul că ați primit multe informații negative despre mine”, le-a spus ea europarlamentarilor. “Nu am absolut nimic de ascuns”.

Kövesi a crescut la Mediaș, un oraș liniștit din Munții Carpați. Ea a studiat dreptul la Cluj-Napoca cu mult înainte ca România să devină membră a UE. Cea mai importantă apariție a sa pe plan internațional a fost în adolescență, la 16 ani, pe vremea când juca baschet în naționala de tineret, care, în 1989, s-a clasat pe locul al doilea la Campionatele Europene. Chiar și în echipa de baschet, Kövesi era adevăratul șef, după cum declara antrenorul ei în diverse interviuri.

La începutul carierei, mulți o subestimaseră

Tatăl ei a sfătuit-o să devină notar public, dar Kövesi i-a ignorat sfatul, continuându-și cariera ca procuror public.

Pe la 25 de ani, ea a început să cerceteze cazurile de crimă organizată din Sibiu. La 33 de ani, ea a fost prima femeie din România devenită procuror general, aducând un aer proaspăt în acest club al ‘băieților mari’. Ea a clarificat cazurile cele mai importante și a recuperat prin confiscare banii contribuabililor. „A fost o revoluție”, își amintește avocatul român Marius Bulancea, care a cunoscut-o pe Kövesi în anii 2000, iar acum îi este subaltern în cadrul EPPO.

În 2013, Kövesi a preluat poziția de șef al Departamentului Național Anticorupție (DNA). Biroul era un ghimpe în ochii guvernului de la București, care a încercat să-i împiedice activitatea oferindu-i un buget meschin. La vremea aceea, România se situa pe locul 89 în clasamentul Transparency International pe tema corupției – un loc rușinos cu care însă mulți politicieni din țară se împăcau.

Totuși, în perioada mandatului lui Kövesi, corupția a devenit principala problemă la nivelul țării. În urma unui incendiu izbucnit la Colectiv, un club de noapte din București, incendiu soldat cu 65 de morți și cu niște victime au decedat ulterior într-un spital din cauza infecțiilor provocate de un dezinfectant care fusese diluat, mii de oameni au ieșit în stradă cu pancarte pe care se putea citi: “Corupția ucide”.

Biroul lui Kovesi a preluat ancheta, iar ea a devenit un idol al mișcării anticorupție

Chiar și până în ziua de azi, imaginile cu ea mai pot fi văzute pe fațadele unor clădiri din capitala României. Anchetatorii lui Kövesi au trimis în judecată politicieni de rang înalt și oameni de afaceri, printre care doi foști premieri și 11 miniștri, dintre care unii erau încă în funcții.

În același timp, pe parcursul mandatului lui Kövesi, guvernul român intenționa să introducă o lege care ar fi sancționat o faptă de corupție numai dacă suma prejudiciată depășea 44000 euro. Iar când împotriva lui Liviu Dragnea, șeful partidului de guvernământ, s-a deschis o anchetă pe teme de corupție, guvernul nu a mai suportat și a început să încerce cu asiduitate să scape de procuroarea care crea necazuri. Ea a primit amenințări și ajunsese chiar să se teamă pentru viața ei. Ea a calificat destituirea sa, survenită în cele din urmă în 2018 prin semnătura președintelui Klaus Iohannis, drept “cel mai greu moment din viața mea”. Încă își mai amintește cu indignare incidentul, deși, ulterior, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat ilegală demiterea.

Pe de altă parte, Kövesi și-a câștigat în același timp o reputație la Bruxelles, tocmai din cauza curajului ei. La presiunile Parlamentului European, ea a fost desemnată șefă a EPPO în 2019, biroul începând-și activitatea doi ani mai târziu. “Nimeni nu întruchipează ca ea principiile EPPO”, a declarat un fost contracandidat, Andres Ritter, care acum face parte din echipa ei. Monika Hohlemeier, președinta Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European, o numește o “întruchipare a justiției”.

Admirată pentru curaj

În 2019, parlamentul și-a exprimat încrederea în Kövesi. Ea își manifestase mai mult decât alții voința de a-i trage la răspundere chiar și pe cei mai puternici. Or, această reputație este importantă pentru EPPO, din cauză că cei mai importanți avocați din sectorul privat câștigă bani mai mulți decât ar câștiga dacă ar lucra pentru UE. Totuși, curajul lui Kövesi și profesionalismul său sunt un magnet care ar putea depăși acest impediment. Apoi, transformarea EPPO din idee într-o instituție eficientă ar cere mai mult: calități de politician, diplomație, contacte și, cel mai important, buni anchetatori în toată Europa.

Jörg Schröder este unul dintre cei 11 procurori care, începând din iunie 2021, conduce anchete în Germania din partea EPPO. Biroul său de la Hamburg, din cartierul Neustadt, cu vedere spre niște vase-cargo din portul orașului. Rafturile pentru dosare de pe pereți sunt încă aproape goale. La fel ca și Kövesi, și Schröder lupta împotriva crimei organizate, dar acum el s-a orientat spre dosarele de fraudă și de evaziune fiscală.

Când lucrurile merg bine, întrebările pe care le transmite în cadrul investigațiilor primesc răspuns din partea autorităților din Europa în doar câteva minute. Din acel moment, Poliția Federală Germană și cea Vamală îi pun la dispoziție personalul necesar, iar EPPO îi arestează pe făptași. Printre cei pe care i-a prins deja se numără și intermediari din ‘Ndrangheta, mafia calabreză.

Dar când lucrurile merg prost, delincvenții apucă pe un drum care trece printr-o țară care nu ține de EPPO, iar Schröder nu mai primește niciun răspuns. Sau are de-a face cu birocrația, cum ar fi obligativitatea unor culori diferite ale dosarelor, de exemplu. Schröder nu obișnuiește să înjure, dar spune doar atât: “Sunt momente când ajungi în pragul disperării”.

Activitatea zilnică este caracterizată de multe ședințe

Ca să soluționeze multe dintre problemele subalternilor ei, Kövesi trebuie să obțină fonduri, să reducă boicoturile și să elimine birocrația. Spre deosebire de România, ea nu dispune de o rețea solidă care să riposteze la nivelul UE. Colegul ei, Ville Itälä, care conduce OLAF, biroul antifraudă al UE, a fost criticat recent din cauză că a obstrucționat o anchetă al cărui obiect era un fost coleg de partid. Cu toate astea, bugetul lui Itälä a fost la început mai mare decât al EPPO, deși OLAF are mai puține atribuții.

Kövesi nu este membră a vreunui partid politic. Iar diplomația nu e punctul său forte, după cum ea singură recunoaște. Oricum, ea crede că anchetatorii independenți și diplomații UE nu prea se potrivesc unii cu alții. “Treaba noastră nu e diplomația, ci punerea sub acuzare”, spune ea. Kövesi caracterizează activitatea sa de rutină de zi cu zi prin două cuvinte: multe ședințe. Dacă o întrebi care e pericolul mai mare – campaniile de presă împotriva ei sau birocrația – ea răspunde fără ezitare: birocrația.

“Oamenii vor să vadă niște eroi”, afirmă Elena Calistru. Ea crede că acesta este singurul motiv pentru care Kövesi s-a adresat presei. Dar o instituție trebuie să funcționeze chiar și atunci când eroii eșuează. Calistru conduce organizația Funky Citizens din București. Ea o cunoaște de 10 ani pe Kövesi și îi apreciază activitatea. Dar afirmă și ea că, pe vremea când era procuror de primă importanță, Kövesi nu a stabilit niște reguli generale vizând prioritatea unor dosare. Ea afirmă că nu a fost întotdeauna clar de ce un procuror admite anumite dosare și respinge altele. Kövesi a depășit în ‘mărime’ sistemul juridic și a devenit o personalitate care obseda o jumătate din țară.

În noua sa funcție, Kövesi se deplasează acum mai frecvent prin Europa. Ea a vizitat Slovenia atunci când țara nu prea putea să ofere anchetatori pentru EPPO, iar mai apoi în Malta, care nu preia investigațiile. Ea s-a întâlnit cu colegi și miniștri, dar și cu familia jurnalistului slovac de investigație, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, asasinați în timpul unei anchete anticorupție. La trei săptămâni după izbucnirea războiului, ea s-a deplasat în Ucraina pentru a semna un acord de colaborare cu procurorul general al Ucrainei.

Mai bine să treacă neobservată

Dar Kövesi obișnuia să vorbească și despre ea în interviuri, povestind despre luxul de a mânca o pizza în pijama sau exprimându-și regretul de a nu avea copii. Dar zilele acelea au trecut. Dacă îi trimiți o întrebare prin WhatsApp, ai putea primi un răspuns politicos peste doar câteva minute. Dacă, pe de altă parte dorești s-o însoțești pe șefa EPPO în călătoriile ei, echipa ei îți va oferi ocazia să participi la un eveniment lipsit de anvergură doar ca să afli că a fost ulterior contramandat. La un moment dat, Kövesi chiar a trimis o invitație la sărbătorirea unui an de la preluarea funcției de procuror, pentru ca purtătoarea ei de cuvânt să intervină rapid și să spună ulterior că nu există intenția de a invita jurnaliști.

Cunoștințe mai vechi spun că există o anume strategie la care Kövesi ar fi sfătuită să adere: e mai bine să treacă neobservată decât să redevină o țintă. Dar s-ar putea ca lui Kövesi să-I fie totodată dificil să păstreze prea mult această distanță. Dacă rămâi mereu retras, la un moment dat, n-ai mai putea să mai intri în contact cu nimeni.

La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a invitat-o pe Kövesi să prezinte un raport cu privire la progresele înregistrate în primul an de activitate al EPPO. Ea a apărut exact la ora fixată. A renunțat la sacoul obișnuit optând pentru o rochie și arborând o eșarfă colorată și la o broșă cu culorile naționale ucrainene. Apoi, a oferit niște cifre din raportul primului an de activitate al biroului. În primele șapte luni ale anului 2021, EPPO a deschis aproape 600 de anchete și a confiscat 147 milioane euro, de trei ori mai mult decât costurile funcționării biroului. UE a majorat cu 12 milioane de euro bugetul pentru anul 2022 al lui Kövesi – un succes important pentru șefa EPPO. “Activitatea noastră demonstrează că Europa nu e sinonimă cu slăbiciunea”, a spus Kövesi.

Mai mulți membri ai parlamentului i-au mulțumit pentru activitatea depusă

Pentru ca niște procurori să devină și mai independenți față de autoritățile naționale, ei trebuie să dispună de mai mulți bani și de mai multă putere or, tocmai de aceea, Comisia Europeană trebuie să amendeze regulamentul EPPO. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, EPPO are nevoie de aprobarea Comisiei și a statelor membre.

Totuși, până acum, acest sprijin lipsește din partea statelor membre. În primul său an de activitate, peste jumătate din anchetele EPPO au vizat numai patru țări: Italia, Bulgaria, România și Germania.

Monika Hohlheimer, președinta Comisiei pentru Control Bugetar din Parlamentul European, dorește să sprijine cererea lui Kövesi vizând majorarea bugetului, dar ea avertizează totodată că sunt motive ca problema să se numere printre ultimele pe lista de priorități a statelor membre. După reuniune, Hohlmeier a coborât în hol și a spus că apreciază stoicismul lui Kövesi. Ea afirmă că Kövesi nu permite ca atenția să-I fie distrasă de amestecul politicii. “E absolut neînduplecată”.

Totuși, Kövesi a dispărut deja ca să prindă un avion pentru următoarea misiune. Ea va trebui să călătorească mult pentru a spori importanța biroului său.