Laura Vicol și Vladimir Ciorbă scapă de arestul preventiv
Omul de afaceri Vladimir Ciorbă și soția sa, Laura Vicol, au fost eliberați de la arestul preventiv, în urma unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care le-a admis contestațiile. Instanța a dispus plasarea lui Ciorbă sub control judiciar, iar în cazul Laurei Vicol nu a impus nicio altă măsură preventivă. Decizia este definitivă.
”În baza art.227 alin. (1) din Codul de procedură penală respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, VICOL-CIORBĂ LAURA-CĂTĂLINA, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN, PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU, ?AITO? BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA ?i MATEI CRISTIAN-ANDREI. În baza 227 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 211 din Codul procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, PO?TOACĂ GHEORGHE-EMANUEL, PO?TOACĂ NICOLAE-CRISTIAN ?i PO?TOACĂ FLORIN-ALEXANDRU a măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de astăzi, 14.02.2025 şi până în data de 14.04.2025 inclusiv”, se arată în decizia instanței.
Pronunțarea, care fusese programată pentru joi, a fost amânată, iar cauza a fost reintrodusă pe rol pentru a fi judecată într-un complet de divergență.
ICCJ a transmis că, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 14 februarie 2025.
Mai multe arestări preventive în dosarul Nordis
Curtea de Apel București (CAB) a publicat o motivare detaliată referitoare la decizia de arestare preventivă a mai multor persoane implicate în dosarul Nordis. Printre cei vizați de măsurile respective se numără Laura Vicol și Valentin Ciorbă, despre care instanța a constatat că au manifestat o lipsă totală de respect și teamă față de posibilele consecințe legale ale acțiunilor lor, desfășurate „cu o îndrăzneală absolut deosebită”.
Curtea a subliniat că măsura privativă de libertate este necesară pentru protejarea ordinii publice și pentru a descuraja comportamente similare. Instanța a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care admite că reacția publicului față de infracțiuni de o asemenea gravitate poate justifica aplicarea detenției preventive.
S-a evidențiat faptul că, în absența unei reacții ferme din partea autorităților, ar exista riscul de erodare a încrederii în sistemul de justiție, ceea ce ar putea încuraja comiterea altor acte de corupție.
În motivarea sa, Curtea de Apel București a mai subliniat că infracțiunile investigate au generat o puternică reacție în rândul opiniei publice, având în vedere sectorul de activitate implicat. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.
