"Dacă România vrea să se modernizeze şi să devină o ţară europeană şi dacă vrem ca economia să crească sustenabil cu 5% trebuie să luăm toate aceste măsuri (din Strategia "România Competitivă" – n.r.). Există vreun partid politic care să respingă aceste măsuri? Nu. Toţi le au pe hârtie. Unde sunt banii? Iar aici este veriga lipsă. Nu este suficient să spunem că vrem să facem asta şi asta şi aceea, dacă nu avem un buget ataşat. Aşa că vă rog să îmi arătaţi bani, cum spun americanii. Iar aici vine partea mai grea. Dacă iei toate măsurile propuse de Guvern, de acest Guvern sau de opoziţie, şi le pui pe hartă până în 2020 trebuie să adaugi 12 miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi creşteri salariale, iar pentru aceste măsuri (din strategie n.r.) este nevoie de 18 miliarde de euro. Bugetul, în cel mai bun scenariu până în 2020, va avea o creştere de 15 miliarde de euro. Deci proiectăm o creştere a bugetului de 15 miliarde, dar 12 sunt promise. Cum spun americanii: numai taxele şi moartea sunt certe. În bugetul României, numai creşterile salariale şi reducerile de taxe sunt certe", a explicat Valentin Lazea. 

Economistul şef al Băncii Naţionale a României susţine că în ultimii 27 de ani toate guvernele au avut o sarcină uşoară şi au promis sindicatelor creşteri salariale, iar pentru angajatori reduceri de taxe. 

Programul "România Competitivă" este o strategie care îşi propune să răspundă principalelor provocări ale Românie de după aderarea la Uniunea Europeana şi NATO. Principala provocare este convergenţa cât mai rapidă cu ţările din Europa Occidentală.
Potrivit lui Lazea, potenţialul de creştere economică a României este în jur de 3%, iar dacă se înregistrează creşteri mai mari, aceasta este din cauza unor stimuli fiscali, fapt care nu este sustenabil pe termen lung. Cu toate acestea, Lazea susţine că economia poate creşte sustenabil cu 5% pe an dacă este implementat un program de reforme sustenabile. 

La rândul său, Dan Matei, director general în Ministerul Finanţelor Publice, a spus că salariile din România au un ritm de creştere dintre cele mai mari din Europa şi că pe termen lung ar putea să apară probleme dacă ritmul se menţine. 

"Pe partea de cheltuieli de capital nu este o problemă cu bugetarea din punct de vedere al spaţiului fiscal. Problema e mai degrabă cu prioritizarea şi sigur partea de fonduri europene ar putea fi folosită mai mult. Referitor la întrebarea dumneavoastră cu sectoarele care sunt supraîncălzite şi aşa mai departe, într-adevăr salariile poate cresc cel mai repede în Europa ca ritm şi am putea vedea asta în costul forţei de muncă şi ar fi o problemă pe termen lung, dacă ritmul va fi menţinut pentru o perioadă lungă de timp", a precizat Dan Matei. 

 AGERPRES