Lazea: România se bazează pe o industrie slab sau mediu tehnologizată

Industria are o pondere importantă în structura produsului intern brut şi este în creştere, însă România se bazează pe o industrie slab sau mediu tehnologizată, iar pentru a spera la o industrie înalt-tehnologizată trebuie mai întâi să realizeze o reformă profundă în educaţie, a declarat miercuri economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, în cadrul conferinţei ”Economia românească la ieșirea din criză: Perspectivele și oportunitățile în context intern și european”.

'Industria are o pondere destul de importantă în structura produsului intern brut şi este în creştere, lucru care nu este valabil pentru majoritatea economiilor europene. Producţia industrială în perioada ianuarie – august a continuat să crească destul de accelerat, cu 7,6% faţă de perioada similară a anului trecut. (…) Economia se bazează mai mult pe ramurile low tech şi medium tech, care, în ultimii ani, au prezentat cea mai mare rentabilitate şi productivitate. Şansa noastră de a produce campioni regionali, statistic vorbind, nu se verifică. (…) Nu putem spera la o industrie high tech fără o reformă a educaţiei', a subliniat Valentin Lazea.

În opinia sa, pentru un investitor străin care decide să investească în România, avantajele constau în forţa de muncă ieftină, poziţionarea geografică interesantă şi fiscalitatea rezonabilă în context european. 'Pe viitor, trebuie să mergem spre o infrastructură dezvoltată, spre o educaţie îmbunătăţită, mai ales tehnică, şi spre o relativă independenţă energetică, pe care suntem pe cale să o atingem, dacă vrem să renunţăm la forţa de muncă ieftină. În plus, trebuie să acceptăm o fiscalitate mai ridicată', a mai spus economistul-şef al BNR.

El a reamintit şi de potenţialul uriaş pe care România îl are în materie de productivitate, având în vedere că aceasta este de 8 ori mai mică în ţara noastră, faţă de Germania, de problemele de capitalizare ale firmelor româneşti, dar şi de cei două milioane de români care muncesc în străinătate (căpşunari), care ar trebui readuşi în ţară, şi de alţi două milioane care trăiesc la limita subzistenţei şi care ar trebui integraţi în circuitul economic.