Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a făcut lucruri pe care le-a promis şi nu sunt apreciate la justa lor valoare, UE a promis şi a livrat lucruri pe care nu trebuia niciodată să le livreze, iar a treia categorie o constituie lucruri care pe nu le-a promis şi nici nu le-a livrat, pentru că nu poate să le ofere. 

"Ce a promis şi a livrat şi făcut Uniunea Europeană bine? În primul rând, a asigurat pacea pe acest continent timp de 70 de ani, lucru pe care generaţiile mai vârstnice ştiu să-l aprecieze, dar generaţia internetului habar nu are ce este pacea, ce este Uniunea Europeană, cu ce se mănâncă toată treabă asta", a afirmat Lazea, citat de Agerpres. 

El sugerează că generaţia care cunoaşte aceste aspecte ar trebui să comunice generaţiei mai tinere pe orice căi, inclusiv prin internet sau reţele de socializare, că o destrămare a UE pune în pericol pacea. 

Al doilea lucru pe care l-a făcut Uniunea Europeană – şi care este subapreciat – este libertatea de mişcare. 

"Ştim cu toţii, cei care am trăit sub comunism, ce însemna Cortina de Fier. Astăzi, oricine poate să călătorească, să muncească, să studieze în oricare ţară europeană. Lucrul acesta este de asemenea luat ca un dat, ca un ceva care este de la sine înţeles, or, el nu a fost câştigat cu uşurinţă şi se poate pierde cu uşurinţă", a spus Valentin Lazea. 

Potrivit acestuia, UE a asigurat un nivel de creştere chiar şi în ţările care acum se plâng de criză, iar salariaţii din statele afectate trăiesc mai bine decât cei din lumea a treia. 

"Faptul că în unele ţări, ca şi în România, discrepanţa dintre bogaţi şi săraci a crescut, aceasta nu este vina Uniunii Europene, să o spunem pe şleau. Este vina politicienilor locali. Deci, dacă suntem de acord că Uniunea Europeană a promis şi chiar a livrat pace, libertate de mişcare şi bunăstare atunci noi, cei care ştim acest lucru, trebuie să îl facem cunoscut tuturor prin toate mijloacele", a explicat Lazea. 

La punctul doi, ce a livrat UE şi nu trebuia să livreze, economistul a menţionat multiculturalismul, relativismul moral şi soft power. 

"Au fost nu numai lăsate, ci chiar stimulate diversităţile cultural – religioase şi etnice. Orice musulman, est asiatic, indian şi aşa mai departe, care a venit, în acest concept de multiculturalism, a fost stimulat să îşi menţină stilul de trai, religia, obiceiurile şi aşa mai departe, invers decât se întâmplă în America, unde există acel melting pot, acel cazan în care se topesc culturile. Acest lucru, faptul că a fost încurajată această diversitate, în mod prostesc aş zice eu, i-a pierdut Europei inimile şi voturile cetăţenilor vechi ai Europei, cetăţenilor băştinaşi ai Europei. Şi acest lucru trebuie să se schimbe. Toată gargara asta hipsteristă, că noi suntem multiculturali şi stimulăm diversitatea este ceea ce a dus la această stare de fapt", a spus Valentin Lazea, mai scrie Agerpres. 

Al doilea lucru pe care l-a făcut Europa şi nu trebuia a fost să accepte şi chiar să stimuleze relativismul moral, începând cu homosexualitatea, căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, legalizarea drogurilor, ducând în acest fel la îndepărtarea masei votanţilor de conceptul de Uniunea Europeană. 

Pe locul trei, Lazea a nominalizat conceptul de soft power, să nu se doteze cu armată proprie, mizând pe faptul că superioritatea morală şi intelectuală îi vor da un statut de neatins. 

"Europa va trebui să renunţe la multiculturalism, la relativismul moral, la soft power. Sigur că o va face cu greu, că toate mişcările de stânga vor striga că este o trădare, că e întoarcere la neofascism, la nu ştiu ce prostii au ei în capul lor, dar, dacă nu punem lucrurile acestea pe masă, cei care ţinem la conceptul Europei vom vedea că le vor lua pe stindardul lor alte forţe de care nu vrem să ştim", a subliniat acesta. 

Economistul a adăugat că UE nu a promis şi nici nu trebuia să promită, dar totuşi cetăţenii au aşteptat, instaurarea "raiului pe pământ". 

"Trei exemple în acest domeniu. Numărul unu: să fie iertări de datorii pentru state şi pentru oameni. Aceasta aşteaptă cetăţenii Europei. Nu vorbesc de ridicolul juridic şi moral al faptului că oameni sau state care au contractat datorii acum se simt eliberaţi de a le mai plăti, vorbesc de faptul că, din punct de vedere economic, sunt oameni care chiar aşteaptă, şi cu îndreptăţire zic ei, să vină Europa şi să le şteargă datoriile. Europa nu poate să suspende datoriile, după cum nu poate să suspende legile economiei", a explicat Lazea. 

De asemenea, cetăţenii aşteaptă abolirea constrângerilor macroeconomice, precum deficitele bugetare sau datoriile publice. 

"Aici, din păcate, vine punctul nodal al discuţiei. Există mulţi economişti keynesişti sau neokeynesişti care s-au urcat în această barcă şi au confuzat publicul şi pe cetăţeni spunând următoarea teză: orice stat este solvabil pe termen lung, aşa încât el poate să se îndatoreze ca să iasă dintr-o criză şi îşi va plăti datoriile când va fi vreme bună. Ceea ce este o imensă falsitate, o imensă inducere în eroare din două motive. În primul rând se presupune că un stat care s-a supraîndatorat în perioada de criză va trebui să strângă cureaua în perioadele bune, or, în democraţii, lucrul acesta nu se întâmplă. Al doilea lucru, Keynes (economistul John Maynard Keynes – n. r.), când scria tratatul său în 1936, scria cu un singur scop: să salveze Anglia, care era puterea hegemon a vremii. Şi, într-adevăr, pentru ţara hegemon a vremii, creşterea datoriilor, oricât de mare şi de mult, nu conta, pentru că restul lumii se aliniază la ea. Ce nu a scris Keynes acolo este că ceea ce este aplicabil hegemonului – Anglia pe vremea aceea, SUA acum – nu este aplicabil tuturor celorlalţi. Deci, să îţi creşti datoria până la infinit, da, poate să o facă SUA astăzi, atât", a afirmat Lazea. 

Al treilea lucru aşteptat de cetăţenii UE este bunăstarea pentru fiecare individ, respectiv ca fiecare şomer să îşi găsească de muncă, fiecare pensionar să aibă o pensie foarte bună sau fiecare sindicalist să beneficieze de drepturi sociale, dar în economia de piaţă avem învingători şi perdanţi. 

"Dacă înţelegem toate aceste lucruri şi dacă înţelegem că avem un public răsfăţat în Europa de Vest mai mult decât în România, un public anesteziat de internet, un public fără memorie istorică şi fără educaţie economică, atunci trebuie noi toţi, fiecare, să adresăm aceste probleme….dacă ne sunt dragi pacea şi libertatea de circulaţie şi bunăstarea noastră", a spus Lazea.