Nemulțumirea și ascensiunea extremelor în România
În România, în ultima perioadă, se simte o schimbare semnificativă în peisajul politic, cu o ascensiune a unor mișcări și personalități care contestă tradițiile politice, scriu francezii în bine cunoscuta publicație Le Monde.
Aceasta nu se limitează doar la partidele de extremă dreapta, dar și la strategii politice inovative, uneori controversate, care se distanțează de tradiționalismul politic convențional, continuă ei.
În data de 15 martie 2025, câteva mii de români s-au adunat în Piața Victoriei din București pentru a sublinia importanța apartenenței la Uniunea Europeană și a combate orice mișcare asociată extremismului. Deși acest miting a fost o reacție la ascensiunea extremelor, el a fost și un semnal de alarmă asupra unei crize politice interne. Partidele și grupările extremiste au reușit să își crească semnificativ influența în ultimele alegeri, demonstrând o preocupare din ce în ce mai mare față de nemulțumirile populare față de vechea clasă politică.
Călin Georgescu, un critic fervent al Uniunii Europene și NATO, a fost un candidat major al extremei drepte în cursa prezidențială, dar a fost exclus din competiție din cauza legăturilor sale cu mișcări naționaliste și cu Rusia. Deși candidatura sa a fost invalidată, succesul său în primele etape ale alegerilor a arătat un sprijin semnificativ din partea alegătorilor nemulțumiți de status quo-ul politic.
Nemulțumirea față de politicienii tradiționali
Această ascensiune a extremei drepte nu poate fi explicată doar prin factori externi, ci și printr-o profundă nemulțumire față de politicienii tradiționali, acuzați de corupție și ineficiență. Mihaela Brebinaru Gheorghe, activistă anticorupție, subliniază că, în fața corupției și stagnării, românii sunt dispuși să susțină orice alternativă antisistem.
Pe acest fond, George Simion, liderul partidului Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), a devenit un alt protagonist al acestui val de nemulțumire, fiind un susținător fervent al valorilor naționaliste și tradiționale. Cu un discurs ce rezonează cu nostalgia unei Românii mari și cu un mesaj de respingere a influențelor externe, el a reușit să câștige sprijinul multor tineri și pensionari care simt că nu mai au loc în cadrul unei Europe globalizate. Simion, cunoscut și pentru utilizarea intensă a platformei TikTok, și-a construit o bază de susținători prin campanii care au apelat direct la emoțiile și frustrarea acestora.
Nicușor Dan, alternativa moderată în fața extremismului
În ciuda acestor provocări, există și o reacție din partea unui alt tip de politician: Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, care, la 55 de ani, își propune să aducă un mesaj de stabilitate și progres. Având o formare academică solidă și o imagine de politician integru, Nicușor Dan încearcă să îmbine valorile europene cu realitățile interne, făcând apel la o schimbare sistemică, fără a cădea în capcana extremismului, scriu francezii.
El este, de asemenea, un adept al utilizării rețelelor sociale pentru a ajunge la electorat, un trend care pare să definească noile campanii politice din România.
România în fața unei alegeri importante
Un studiu sociologic realizat recent de Fundația Konrad Adenauer sugerează că în România există un sentiment profund de nesiguranță și neîncredere în clasa politică, iar acest lucru se traduce în voturi pentru opțiuni mai radicale.
În contextul unei Europe aflate în plină transformare, România se confruntă cu propriile sale provocări, dar și cu o oportunitate de a-și regândi direcția politică.
Totodată, alegerile prezidențiale din luna mai ar putea marca o bifurcație importantă: pe de o parte, un posibil triumf al extremelor, iar pe de altă parte, o reafirmare a valorilor europene și a integrării într-un sistem mai larg, globalizat.
