Titulatura de profesor universitar este tot mai råvnită de către demnitari. Din cåteva ore de stat la catedră pe săptămånă, se cåştigă de două-trei ori mai mult decåt din salariul de parlamentar sau de şef al unei instituţii de stat. Cånd se vorbeşte despre veniturile profesorilor universitari din Romånia, se ajunge de obicei la o singură concluzie: că salariile sunt prea mici, semnificativ mai mici decåt ale altor categorii profesio
Titulatura de profesor universitar este tot mai råvnită de către demnitari. Din cåteva ore de stat la catedră pe săptămånă, se cåştigă de două-trei ori mai mult decåt din salariul de parlamentar sau de şef al unei instituţii de stat.
Cånd se vorbeşte despre veniturile profesorilor universitari din Romånia, se ajunge de obicei la o singură concluzie: că salariile sunt prea mici, semnificativ mai mici decåt ale altor categorii profesionale. Această idee este susţinută şi de practica facultăţilor de a publica grilele cu salariul de bază, atunci cånd sunt întrebate care este nivelul real al veniturilor obţinute de profesori. Dar, de foarte multe ori, remuneraţia acestora este semnificativ mai mare decåt cea publicată în grile, pentru că profesorii au diferite sporuri şi pot lucra mai mult de o normă, care este de numai cåteva ore pe săptămånă. Titulatura de profesor universitar a devenit o opţiune interesantă în Romånia, dacă ne uităm la numărul tot mai mare al demnitarilor sau al şefilor unor instituţii de stat care figurează pe ştatele de plată ale facultăţilor.
Vasile Puşcaş a cåştigat, anul trecut, 49.500 de lei din salariul de deputat în Parlamentul Romåniei şi de peste două ori mai mult (105.500 de lei) de la diferite facultăţi. „Am predat cursurile Relaţii internaţionale, Negocieri, Negocieri în contextul pieţei interne a Uniunii Europene şi Istoria contemporană a Romåniei la Universitatea din Cluj, Universitatea din Sibiu, Universitatea Bogdan Vodă şi la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale“, declară pentru Capital Vasile Puşcaş, care menţionează că a predat un curs şi la o universitate din Italia.
Influenţe politice asupra mediului academic
Senatorul Alexandru Athanasiu spune că anul trecut a predat trei cursuri şi a condus doctorate şi masterate, dar că activitatea didactică pe care a avut-o la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Nicolae Titulescu nu s-a suprapus peste cea din Senatul Romåniei. Pentru activitatea din universităţi a cåştigat, anul trecut, peste 102.000 de lei, iar senatorul mărturiseşte că unii profesori universitari din Romånia au început să cåştige bine. „Cei care au valoare sunt plătiţi ceva mai bine. Salariul pe care îl am eu îl au şi alţi colegi de la Universitate care au doctorate, gradaţii de merit, care au scris cărţi, cum este cazul meu. Eu am scris 14 cărţi“, spune Athanasiu.
Răzvan Florian, membru fondator al asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor romåni, consideră că un profesor universitar trebuie să se dedice activităţii didactice şi de cercetare pentru a avea rezultate bune şi că mediul academic ar trebui să fie în afara influenţelor politice de orice gen.
„Pe långă problema salariilor încasate de demnitarii-profesori, influenţele politice asupra sistemului academic au dus şi la alte probleme: înfiinţarea, post-1989, a unui număr nejustificat de mare de universităţi de stat şi frånarea reformelor din domeniul învăţămåntului universitar de către oamenii politici din jurul acestor instituţii, universităţi care, în general, nu reuşesc să aibă performanţe reale“, consideră Răzvan Florian.
Un lucru este cert: salariile au crescut semnificativ în mediul academic în ultimii ani. Un profesor care are 30 de ani de experienţă poate obţine un salariu de bază, dintr-o singură normă, de pånă la 6.400 de lei pe lună, fără alte sporuri sau proiecte de cercetare. Există şi cazuri de salarii care ajung la zeci de mii de euro pe an. Ion Roşca, rectorul ASE Bucureşti, de exemplu, a avut anul trecut un venit de peste 177.000 de lei, iar Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti, a obţinut un venit de peste 184.000 de lei. Deşi interesul demnitarilor pentru lefurile de profesor este ridicat, nu acelaşi lucru se poate spune, din păcate, despre calitatea sistemului de învăţămånt.
«Din păcate, în Romånia titlurile universitare nu corespund întotdeauna competenţelor reale, şi de aceea unele persoane din mediul academic sunt plătite mai bine decåt merită.»
Răzvan Florian, membru fondator al asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor romåni
Alexandru Athanasiu
A cåştigat anul trecut un salariu de 48.888 de lei pentru funcţia de senator, 86.285 de lei de la Universitatea Bucureşti şi 16.300 de lei de la Univ. N. Titulescu.
VALERIU TABARA
A avut anul trecut un venit de 52.800 lei pentru funcţia de deputat şi a mai obţinut 48.000 de lei de la Facultatea de Agronomie din Timişoara şi 8.400 de lei din cercetare.
DAN RUŞANU
A cåştigat anul trecut 63.606 de lei de la Camera Deputaţilor şi 35.625 de lei de la Universitatea Spiru Haret.
VASILE DÅNCU
A avut un salariu, în 2007, de 46.000 de lei de la Senatul Romåniei şi de 40.000 de lei de la Universitatea Bucureşti
ECATERINA ANDRONESCU
Este deputat şi rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Din cele două funcţii şi din cea de profesor universitar, a avut anul trecut un venit cumulat de 184.434 de lei.
ADRIAN NASTASE
A avut anul trecut un salariu de 58.200 de lei de la Camera Deputaţilor şi a mai cåştigat 90.652 de lei de la trei universităţi şi de la Fundaţia N. Titulescu.
ADRIAN IORGULESCU
A obţinut anul trecut un venit de 53.442 de lei din funcţia de ministru şi 46.345 de lei de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
VASILE PUŞCAŞ
A avut un venit de 49.485 de lei de la Camera Deputaţilor şi unul de 105.471 de lei de la diferite facultăţi pentru activitatea de profesor universitar.
VERGIL VOINEAGU
A obţinut un venit de 47.038 de lei pentru funcţia de preşedinte al Institutului Naţional de Statistică şi un venit de 172.037 de lei de la ASE Bucureşti.