Reglementarea si supravegherea IFN era un lucru perceput ca necesar si de piata nu numai de banca centrala, preocupata in special de limitarea creditarii in valuta. Cu toate acestea, forma actuala a proiectului de lege este usor eliptica, iar unele prevederi pot avea consecinte dezastruoase pentru piata leasingului.
Prin noul proiect, practic toate societatile cu activitate financiara nebancara vor fi obligate sa desfasoare o activitate similara bancilor din punctul de vedere al obligatiilor, dar nu si al drepturilor. Mai exact, pe langa raportarile lunare catre BNR, societatile de leasing vor trebui sa respecte si limitarile de expunere neta fata de un client, exact ca o banca.
Limitarile de acest gen sunt in stricta corelatie cu nivelul fondurilor proprii ale societatii. Daca in categoria fondurilor proprii la banci intra si alte tipuri de resurse financiare, in cazul societatilor de leasing la fonduri proprii intra doar capitalul social. In plus, in conditiile in care rulajele societatilor de leasing se fac in principal pe persoane juridice, care au nevoie de o linie de finantare foarte mare, nivelul afacerilor pe care societatile de leasing vor putea sa le deruleze se va reduce extrem de mult. Exista voci in piata care subliniaza ca aceste masuri completate si de normele respectivului proiect de lege vor reorienta leasingul de pe finantarea investitiilor pe finantarea consumului (de pe corporate pe retail).
“Deoarece nu se stie exact cat va fi capitalul social al societatilor de leasing, nu se poate estima deocamdata impactul viitoarelor fuziuni si achizitii din domeniu.”
Cornel Coca Constantinescu,
presedinte Asociatia Societatilor de Leasing din Romania
In plus, conditionarea majorarii capitalului la minimum 200.000 de euro pentru IFN, dar cu posibilitatea esalonarii pe segmentele de activitate (leasing sau creditare nonbancara) prin norme creeaza mari probleme majoritatii societatilor de leasing. Este clar ca multe dintre societati nu vor putea indeplini aceste cerinte. In functie de cuantumul capitalului social stabilit prin viitoarele norme, s-ar putea constata ca numarul societatilor de leasing se va reduce doar la nivelul subsidiarelor bancare si la societatile de leasing de pe langa producatorii foarte mari de masini, gen Renault sau Fiat. Provizioanele al caror volum nu a fost inca notificat in proiectul de lege vor avea si ele o contributie la deschiderea sezonului de fuziuni si achizitii pe acest segment si chiar la falimente. Interzicerea emisiunilor de obligatiuni pentru companiile de leasing este din nou o masura inadecvata, care poate produce rau nu numai societatilor care vor sa se refinanteze, ci chiar si pietei de capital, care isi vede astfel restransa activitatea. Pentru a impiedica folosirea imprumutului pentru majorarea capitalului social al societatilor de leasing de la alte persoane fizice sau juridice, legiuitorul putea include conditia ca banii astfel obtinuti sa nu poata fi convertiti in actiuni, nu sa interzica total emisiunile de obligatiuni.
Cu sediu social in Ucraina, scapi de supravegherea BNR
O alta prevedere din proiectul de lege ridica semne de intrebare pentru multi jucatori din piata. Sucursalele din Romania ale companiilor financiare nebancare din Uniunea Europeana vor fi obligate la randul lor sa respecte aceste prevederi. De ce insa numai cele din Uniune? Daca o societate oarecare se infiinteaza (sau isi muta sediul social) intr-un stat care nu este membru al UE, Turcia sau Bulgaria sau Republica Moldova, poate sa desfasoare linistita activitati similare creditarii pe teritoriul Romaniei fara a se supune reglementarilor impuse de BNR. Este o limitare impusa de proiectul de lege, care lasa practic portite de scapare pentru viitorii jucatori de pe piata financiara romaneasca.
Chiar daca nascuta dintr-o intentie buna si chiar necesara pe piata romaneasca, aceasta lege ar trebui sa analizeze mai in detaliu toate implicatiile sale in piata de profil.
Evolutia leasingului In Romania
Piata leasingului a crescut constant in ultimii ani. Dupa cum se vede, in primele 9 luni ale acestui an piata leasingului a crescut cu 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Estimarile pentru 2005 sunt ca piata sa ajunga la un total de 2,2 miliarde euro. Daca proiectul de lege va fi promulgat in aceasta forma, este de asteptat ca volumul contractelor de leasing si a valorilor angrenate in aceste activitati sa cunoasca o curba descendenta.
Pe cine afecteaza noile reguli
• Pe piata romaneasca exista aproximativ 200 de societati de leasing
• Numarul societatilor de leasing subsidiare ale bancilor este de 20 (cota de piata -10 %)
• Societatile de leasing captive, afiliate unor producatori sau furnizori de produse sunt in numar de sapte (cota de piata – 15 %)
• Alte societati de leasing sunt afiliate unor companii de asigurari sau unor importante grupuri de afaceri
• Firme de leasing independente sunt aproximativ 149 si detin o cota de piata de 75 %
• Capitalurile sociale ale societatilor de leasing subsidiare ale unor banci sunt cuprinse intre 500.000 de euro si cinci milioane de euro
• Societatile de leasing independente, membre ASLR au capitalurile sociale de peste 4 miliarde de lei
• Societatile de leasing afiliate producatorilor si asiguratorilor vor beneficia de majorare de la firma mama
• In concluzie, firmele independente, care acopera 75% din piata de leasing sunt pasibile sa aiba probleme grave daca acest proiect de lege va fi promulgat.
