Irakul se teme acum de ce este mai rău, privind la retragerea americanilor din Afganistan. Tocmai de aceea, de câteva luni de zile, Irakul încearcă deschideri diplomatice față de țările arabe, scriu jurnaliştii francezi de la Les Echos.
Oare plecarea „forțelor combatante” americane riscă să arunce Irakul în haos, cum a fost în Afganistan? Fără îndoială că nu, dacă e să îi credem pe experți, care consideră că este mai degrabă o manevră a Washingtonului de a oferi libertate primului ministru, Mustafa Al-Kazimi, înainte de alegerile legislative din octombrie.
Această retragere îi oferă posibilitatea lui Al Kazimi de a satisface o dorință a comunității șiite, care cere plecarea soldaților americani din Irak.
Washingtonul intenționează însă să mai lase trupe (necombatante) în teren și, mai presus de toate, să-și monitorizeze interesele economice din regiune. Pentru moment, acest lucru înseamnă menținerea actualului prim-ministru, care are relativ puțin sprijin politic în țară, scrie Les Echos.
Este singura modalitate de a menține o aparență a statu quo-ului în Irak, într-o regiune acum destabilizată de criza afgană. Este o „țară esențială, o verigă-cheie în Orientul Mijlociu”, potrivit Palatului Elysee, care trebuie susținută, după cum reiese din vizita președintelui francez din acest weekend la Bagdad.
Corupția și milițiile
Irakul este „la un pas de dezintegrare teritorială și riscă războiul civil”, explică în ultima sa carte Adel Bakawan, directorul Centrului francez de cercetare despre Irak. O țară alcătuită dintr-un mozaic confesional – șiiți (55% din populație), sunniți (20%) și kurzi (20%) și care, din 2003, s-a trezit sub dublă influență, a Statelor Unite și a Iranului. Este afectată profund de corupție și de războiul dintre miliții.
„Există mai mulți miliardari în Irak decât în 13 țări europene la un loc, în timp ce nu exista niciunul înainte de 2003”, ne spune Adel Bakawan.
Situația este din ce în ce mai greu de suportat pentru irakieni. Din cele 80 de miliarde de dolari pentru reconstrucția țării promise în 2018, la conferința donatorilor din Kuweit, aproape nimic nu a fost plătit, pentru că nimeni nu are încredere în evoluțiile de aici.
În octombrie anul trecut au avut loc manifestații uriașe de protest împotriva neglijenței și corupției statului și a influențelor străine, ceea ce a dus la demisia fostului prim-ministru, Adel Abdel Mahdi.
După plecarea acestuia, în luna noiembrie, Irakul nu a mai avut premier până în luna mai 2021.
Revenirea Daesh
Astăzi, țara „se confruntă cu pandemia de Covid, cu renașterea Statului Islamic, cu ofensiva din nord a trupelor turcești împotriva PKK, cu milițiile șiite care câștigă tot mai multă putere. Nimeni nu va investi în reconstrucție în aceste condiții”, observă Adel Bakawan.
Situația diplomatică este și mai complicată, cu atacuri cu drone asupra țintelor din Arabia Saudită din bazele irakiene.
Pentru a contracara manifestările ostile ale Iranului și influența șiită a acestuia în Irak, exacerbate de la asasinarea generalului Soleimani, și pentru a pregăti o dezangajare mai pronunțată a americanilor, Bagdadul se îndreaptă tot mai mult către țările arabe: Arabia Saudită, Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Egipt.
O conferință regională ar urma să aibă loc în acest weekend la Bagdad. Lista și rangul oficialilor prezenți la eveniment ne vor spune multe despre progresul real al acestui dialog.
Sursa foto: Dreamstime