Lecţia dată de IT, industria nevirusată de criză

Industria de software şi servicii demonstrează că sectoarele care dezvoltă competenţe sunt mai puţin afectate de recesiune şi devin un posibil motor al ieşirii României din criză. Achiziţia recentă a Wind River de către Intel, în urma căreia 70 de programatori români din Galaţi vor ajunge să scrie software pentru generaţia viitoare de smartphones şi aşa-numitele Mobile Internet Devices, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că industria software autohtonă p

Industria de software şi servicii demonstrează că sectoarele care dezvoltă competenţe sunt mai puţin afectate de recesiune şi devin un posibil motor al ieşirii României din criză.

Achiziţia recentă a Wind River de către Intel, în urma căreia 70 de programatori români din Galaţi vor ajunge să scrie software pentru generaţia viitoare de smartphones şi aşa-numitele Mobile Internet Devices, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că industria software autohtonă poate scrie nu doar poveşti interesante de business, ci poate genera şi valoare adăugată autentică, regăsită în produse de succes la nivel mondial şi care pun România pe harta competenţelor mondiale în domeniu. Dar nicio demonstraţie nu este de prisos atunci când ne punem (dar, oare, ne punem?) problema pe ce domenii am putea miza pentru ieşirea din criză şi care dintre acestea ne-ar asigura o creştere solidă după perioada dificilă. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, în 2007, ultimul an neafectat de criză, cifra de afaceri cumulată a sectorului de software, consultanţă şi servicii asociate s-a ridicat la 2,2 miliarde de euro (la cursul mediu din acel an). Potrivit estimărilor Asociaţiei Patronatelor din Industria de Software şi Servicii (ARIS), exporturile româneşti de soft au depăşit, anul trecut, 500 de milioane de euro. Aceste cifre spun însă mult prea puţin şi sunt argumente slabe în a releva adevărata importanţă a industriei de profil. Poate softul să ne ajute să găsim luminiţa de la capătul tunelului? „Da, bineînţeles“, afirmă categoric Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, compania care acum şapte ani a fixat primul reper românesc pe harta IT-ului mondial, vânzând antivirusul RAV către Microsoft. „Este o industrie în care noi, România, putem să ne diferenţiem de alţii şi să exportăm inteligenţă. Aşa cum arată lumea zilele acestea, din punct de vedere economic, industria software românească poate avea şansa să exporte cu mult mai mult decât orice altă industrie“, este convingerea lui Radu Georgescu.

Proprietate intelectuală şi branduri puternice

În anul crizei, softul rămâne cel mai puţin afectat. „Industria de software tocmai ce a avut crizele ei (dot com bubble din 2001, spre exemplu), care au ajutat-o sa fie mai puţin umflată în prezent. Deci, criza actuală ne-a prins într-o poziţie destul de bună. Pe de altă parte, am ajuns într-o situaţie în care poate e mai simplu să renunţi la o maşină decât la software-ul pe care îl foloseşti“, argumentează Radu Georgescu poziţia privilegiată a industriei pe care o reprezintă. În plus, companiile de software şi servicii autohtone pot profita mai uşor de pe urma crizei. Liviu Drăgan, directorul general al TotalSoft şi preşedinte al ANIS, exemplifică cu „creşterea zonei de outsourcing, pe fondul transferării multor operaţiuni din vestul Europei sau alte părţi ale lumii în România. Acesta întăreşte afirmaţia lui Georgescu, conform căreia fără software e din ce în ce mai greu să performezi economic, prin aceea că, deşi firmele private au fost mai rezervate în realizarea unor investiţii, „important este că acestea au continuat să aloce fonduri softului şi serviciilor, chiar dacă ele nu s-au ridicat la nivelul celor din anii trecuţi“.

În opinia lui Drăgan, „criza economică va determina falimentul mai multor firme mici, va genera fuziuni şi achiziţii. Cu toate acestea, credem că industria IT este o industrie-model, care s-a autodepăşit în mod constant. Criza a produs mai degrabă o corecţie, ducând la necesitatea creşterii productivităţii. Industria software este una din puţinele ramuri economice care pot înregistra o creştere în 2009, şi acest lucru va avea un efect pozitiv, chiar dacă va fi minor“, mai adaugă Drăgan. Mircea Vuici, consilier în cadrul Institutului pentru Tehnică de Calcul (ITC), atrage atenţia că, în ciuda achiziţiilor numeroase care au avut loc în ultimii ani în industria de profil, piaţa rămâne la fel de fărâmiţată. „Aceasta nu e neapărat o particularitate a României, situaţia se regăseşte şi pe alte pieţe, mai ales provocată de faptul că domeniul este foarte dinamic şi apar multe companii noi, în fiecare an“. Dacă s-ar putea reproşa ceva industriei IT româneşti, ar fi, în opinia lui Radu Georgescu, faptul că nu au apărut încă suficiente companii care să producă proprietate intelectuală şi branduri româneşti „dar, în tot cazul, suntem pe drumul cel bun.“

Impactul crizei asupra economiei româneşti ar putea afecta însă softul şi serviciile, readucând pe tapet o criză de personal. „O particularitate a segmentului IT din România este apariţia, într-un număr ridicat, a oportunităţilor de carieră peste hotare, oportunităţi care par să atragă un număr mare de candidaţi“, spune Adriana Aprodu, consultant în resurse umane la Adecco Romania. Specialişti care ar putea migra din nou către economiile care îşi revin mai repede din criză. „Industria IT a resimţit şi ea, chiar dacă într-o măsură mai mică, efectele crizei. Oportunităţile de angajare s-au menţinut pe linia de plutire, comparativ cu alte sectoare. Trimestrul al doilea s-a caracterizat prin scăderea ofertelor de muncă, fapt cauzat atât de criza financiară, cât şi de primele disponibilizări sau desfiinţări de posturi, din cauza diminuării businessului, în general. Companiile încearcă însă să-şi păstreze intacte echipele de specialişti prin motivarea acestora“, completează consultantul Adecco.

Fără o strategie economică menită să stimuleze sectoarele economice capabile să scoată România din criză, sectorul de software şi servicii nu poate să învingă singur criza. „Din punctul de vedere al remuneraţiei financiare, anul 2007 pare să fi fost anul celor mai atractive pachete salariale. Începutul lui 2008 a adus majorări ale acestor pachete, însă procentele s-au menţinut în limite rezonabile“, spune Adriana Aprodu. Au existat însă şi situaţii în care dacă specialişti cu poziţii de middle management schimbau compania angajatoare, puteau obţine o mărire salarială care atingea un nivel de 60%. Semn că specialiştii IT au fost, şi mai sunt încă, la mare căutare. Criza a modificat datele problemei, dar o privire în trecut poate fi o lecţie pentru viitor. „Din punctul de vedere al nivelului de salarizare, anul 2009 a reprezentat un an al echilibrării balanţei, tradusă, de cele mai multe ori, prin păstrarea aceluiaşi prag salarial. Dar au existat şi cazuri în care pachetele salariale au scăzut cu până la 10%, bonusurile au fost excluse, iar beneficiile au fost eliminate.

Harta competenţelor se extinde

Privind harta hub-urilor de competenţă IT de pe teritoriul României, Bucureştiul continuă să fie inima industriei. Potrivit unui studiu realizat de ITC pentru ANIS, cu date culese la nivelul anului 2003, se arată că în Capitală activau în software şi servicii 3.064 de companii, cu 11.303 angajaţi, care generau o cifră de afaceri cumulată de 480 de milioane de dolari. Varianta actualizată a aceluiaşi studiu ITC, care va fi publicată în septembrie, relevă o creştere a numărului de companii la peste 5.500, la nivelul lui 2007, a angajaţilor, la aproape 27.000 iar cifra de afaceri cumulată a Bucureştiului, în domeniul soft şi servicii, a crescut la 1,3 mi­liarde de euro, ceea ce reprezintă 63% din cifra de afaceri cumulată a industriei de profil. Clujul şi Timişul îşi dispută cel de-al doilea loc, „însă dacă ţinem cont de faptul că numeroşii programatori ai Alcatel de la Timişoara lucrează pentru un producător de echipamente telecom şi se regăsesc încadraţi în sectorul de activitate hardware, deşi lucrează în software, atunci Timişoara se află în faţa Clujului“, spune Mircea Vuici, autorul studiului. Maturitatea scăzută a pieţei IT din România va consolida, pe termen mediu, oportunitatea de creştere în segmentul de servicii şi software. „Putem observa cu uşurinţă că marii jucători îşi concentrează forţa de muncă în patru regiuni ale ţării, Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi împrejurimile acestora“, notează Adriana Aprodu de la Adecco. Iată însă că şi alte oraşe, cum ar fi Galaţi, încep, prin forţa unor antreprenoriate de excepţie în domeniu, să emită pretenţii la statutul de centru de competenţă în software, chiar dacă nu se ridică, încă, la dimensiunea „campionilor“. Semn că industria de profil mai are încă suficiente resurse neexploatate.

Industria software românească poate avea şansa să exporte cu mult mai mult decât orice altă industrie.
Radu Georgescu, preşedinte, GECAD Groupe

Industria software este una din puţinele ramuri economice care poate înregistra o creştere în 2009 şi acest lucru va avea un efect pozitiv.
Liviu Drăgan, preşedinte ANIS

Bucureşti
Cifră de afaceri: 1,3 mld. euro
Număr angajaţi: 26.965
Companii: 5.512

Timişoara
Cifră de afaceri: 115 mil. euro
Număr angajaţi: 4.434
Companii: 740

Cluj
Cifră de afaceri: 131 mil. euro
Număr angajaţi: 3.996
Companii: 1.141

Braşov
Cifră de afaceri: 63 mil. euro
Număr angajaţi: 2.617
Companii: 742

Iaşi
Cifră de afaceri: 65 mil. euro
Număr angajaţi: 1.755
Companii: 556

Constanţa
Cifră de afaceri: 24 mil. euro
Număr angajaţi: 834
Companii: 391