Recesiunile forţează schimbări, în special în ceea ce priveşte comportamentul uman. Putem fi siguri că această recesiune ne va schimba pe termen scurt, însă nu ştim cât vor dura aceste schimbări. Lecţiile trecutului ne pot servi drept învăţătură.
Acum mai bine de 225 de ani, Adam Smith – binecunoscut pentru explicaţia rolului interesului personal în economiile de piaţă – a afirmat că majoritatea oamenilor nu sunt motivaţi în primul rând de acumularea de averi materiale, ci de armonia în relaţiile personale şi de echilibrul dintre venituri şi cheltuieli. De ani de zile încoace, îndatorarea la nivel individual a scăpat de sub control. Această recesiune a declanşat o „confruntare cu realitatea”. Rata de economisire creşte, iar oamenii par să adopte o atitudine diferită faţă de responsabilitate şi de obiectivele personale. Un sondaj recent publicat de revista Money arată că 88% din respondenţi spun că vor fi mai prudenţi cu cheltuielile, iar 73% afirmă că îşi vor asuma mai puţine riscuri şi se vor concentra mai puţin asupra câştigurilor materiale.
Recesiunile din trecut au provocat schimbări care au durat timp de 10-20 de ani. Marea Depresiune din deceniul ,30 a produs schimbări mai vizibile şi care au durat mai multă vreme. Cei care au trăit-o au devenit mai economi, mai chibzuiţi cu banii şi au evitat investiţiile riscante şi îndatorarea. De asemenea, erau capabili să îndure mai multe şi mai dispuşi să căute sprijin în familie şi căsătorie.
Unii oameni cred că actuala recesiune va produce o schimbare de ordin cultural, în cadrul căreia relaţiile cu vecinii, prietenii şi familia vor fi mai puternice, va conta mai puţin materialismul şi mai mult timpul liber. Fără a tăgădui costurile acestei recesiuni, poate că partea ei bună va fi un angajament crescut pentru responsabilitatea şi stabilitatea financiară personală.
George Vredeveld,
profesor de economie, University of Cincinnati
