M-am aşezat să scriu câteva gânduri, puternic influenţat de recentele mele expuneri la lumea fotbalului. În ultimele două săptămâni, am fost spectator al unor evenimente deosebite: Finala Cupei UEFA, meciul echipei naţionale, meciul starurilor româneşti vs. Galaxia Figo şi finalele Cupei Hagi-Vodafone. Cinci meciuri foarte diferite.
Intenţia mea nu era de a scrie atât de mult despre jocuri şi pronosticuri, cât despre ceea ce am apreciat mereu: fiecare ocazie din viaţă este o lecţie de management. Uitându-mă la copiii de 11-12 ani, dar şi la jucătorii de la Manchester sau Chelsea, am văzut ceva comun, determinarea pentru perfomanţă. Automatismele creierului m-au făcut să mă gândesc dacă această observaţie se aplică şi la jobul meu, şi la lumea publicităţii româneşti. Probabil, nu sunt primul care vede aici o legătură: spirit de echipă, performanţă individuală, rolul antrenorului, pasiunea pentru victorie, atitudinea faţă de înfrângere. Nu mi-am putut stăpâni pornirea de a face o paralelă cu cea mai recentă competiţie a publicităţii româneşti: EFFIE 2008. Inevitabil, m-am întrebat dacă antrenorul de la Chelsea s-ar fi dus la microfon să spună că jucătorul lui a alunecat pe iarba udă de ploaie şi a ratat penalty-ul pentru că se trăgea la poarta care nu-i plăcea lui şi, ca atare, Manchester nu merită să câştige.
De la copiii de 11 ani am învăţat că a juca finala cupei Hagi-Vodafone la Constanţa, în faţa suporterilor care au traversat ţara pentru a lua parte la acest eveniment, este o onoare la fel de mare ca şi aceea de a cuceri inimile miilor de fani care au traversat un continent să-şi vadă echipa favorită pe un stadion olimpic la Moscova.
Dincolo de pasiunea pentru victorie şi atitudinea faţă de înfrângere, am mai învăţat ceva din aceste meciuri: managementul performanţei. De câte ori nu spunem în business că „numai ce este măsurat se poate îmbunătăţi“. Martor fiind la munca legată de urmărirea şi codificarea eforturilor fiecărui jucător din teren (cu sau fără software-uri dedicate), am rămas impresionat de seriozitatea managementului perfomanţei în fotbal.
A treia lecţie este legată de cota internaţională a valorii. În Bucureşti, centrul de business regional pentru multe companii, avem ocazia să dezvoltăm campanii pentru mai multe ţări. La fel ca în fotbal, şi în publicitate avem „stranieri“, dar şi exportăm talent, idei şi campanii. Proporţiile sunt astăzi diferite, dar nu cred că va trece mult până să citim la fel de des despre „transferul“ de publicitari români la „echipe de afară“.
S-a crăpat de ziuă şi este timpul să mă duc la jobul meu de zi cu zi în publicitate. Am luat cu mine câteva lecţii, sper să nu fiu singurul.
Paul Markovits este Senior Director, Brand and Marketing Communications la Vodafone România
