Toţi corifeii au spus câte ceva pe acest subiect. Preşedintele a dat tonul: „prefer majorarea de TVA creşterii cotei unice“. Mihai Tănăsescu i-a ţinut isonul: „Majorarea TVA va duce la un echilibru“. Iliescu s-a opus: „Creşterea TVA înseamnă penalizarea întregii populaţii“. Şi BNR a fost contra, dar din alte motive: „Teoretic, majorarea TVA va duce inflaţia la 10%-12%“ (Adrian Vasilescu). Concluzia a fost trasă de Vlădescu şi are o nuanţă psihedelică: „Lumea a intrat într-un vârtej în care nimeni nu poate spune ce va fi mâine“. Acest vârtej cu ale sale interconexiuni rotitoare par a scăpa guvernanţilor, dar precis nu vor scăpa plătitorilor de TVA. Sunt trei efecte majore, deloc rotitoare şi chiar precise: într-o primă etapă, creşterea preţurilor – adică inflaţie. Al doilea – legat de inflaţie – devalorizarea leului, iar ultimul – scăderea consumului. Recesiunea este un „bonus“, ca un fel de bomboană pe colivă. Mecanismul inflaţiei a fost explorat pe larg. S-a omis ceva, însă: întrucât TVA se aplică la fiecare tranzacţie pe lanţ, cu cât este mai lung lanţul valoric, cu atât mai mult va creşte preţul produsului final. Toată lumea se gândeşte la alimente, dar la brânză cumpărată din supermarket există o singură plată de TVA. Dacă luăm însă un produs cum ar fi Loganul, cu subansamble, fiecare vânzare de bujie, de cauciuc şi de carburator va adăuga în plus TVA mai mare. Suma astfel adăugată în costul maşinii va creşte baza de impozitare inclusiv la ultima vânzare de pe lanţ, în mod adiţional. Rezultat: se adaugă serios la costurile firmelor oneste, care plătesc TVA (aproximativ 60% din economie). Devalorizarea este parţial legată de inflaţie. Zilele acestea, parcă ne-am întors puţin în anii ’90 – prin cumpărarea de valută în anticiparea devalorizării leului. În ziua de după anunţarea măsurii majorării de TVA, sumele schimbate în euro s-au dublat. Pe de altă parte, rechinii (sau dacă vreţi traderii de valută) pândesc astfel de momente pentru a putea câştiga din variaţiile de curs. Rezultat: leul se duce la vale pe măsură ce măsurile anunţate se propagă în întreaga economie. Efectele au fost chiar anticipative, înainte de publicarea legii. Scăderea consumului va fi mai mare decât majorarea medie a preţurilor, de aproximativ 5%-7%. Ea va fi încurajată de scăderea veniturilor şi creşterea nesiguranţei. Consumul bunurilor de folosinţă îndelungată va fi îngheţat, cheltuielile tăiate de la majoritatea capitolelor, pieţele de legume vor fi mai frecventate, iar evaziunea fiscală va înflori. Concluzia vine tot de la BNR: „Creşterea taxelor nu garantează venituri mai mari la buget şi nu rezolvă problema României pe partea de cheltuieli“ (Lucian Croitoru).
Răzvan Orăşanu a fost consilierul primului-ministru (2005-2009)
