Toate lucrările asupra monumentelor istorice se fac sub supravegherea Ministerului Culturii
Toate lucrările asupra monumentelor istorice se fac sub supravegherea Ministerului Culturii, conform legii aprobate, joi, de președintele României, Klaus Iohannis.
Această lege spune că orice intervenție asupra monumentelor istorice, cu excepția schimbării funcțiunii sau destinației, întreținerii, reparațiilor curente sau instalării echipamentelor pentru rețele de comunicații electronice, trebuie făcută de specialiști autorizați, sub supravegherea Ministerului Culturii și a serviciilor sale publice.
Dacă o clădire nu are un proprietar cunoscut, decizia de a începe procedura de clasare (sau procedura de urgență) se consideră comunicată prin afișarea la primărie și la serviciul public al Ministerului Culturii din zona unde se află clădirea, precum și pe site-urile lor. În acest caz, clădirea devine monument istoric de la data afișării deciziei.
Evaluările tehnice, proiectele de consolidare și restaurare, și supravegherea lucrărilor trebuie făcute doar de specialiști autorizați de Ministerul Culturii, respectând cerințele specifice pentru monumentele istorice și calitatea lucrărilor de construcție.
Fondurile obținute din taxa pentru aceste monumente pot fi suplimentate din bugetul de stat
Comisia Națională a Monumentelor Istorice are 21 de membri, care sunt experți în protejarea monumentelor istorice. Aceștia sunt numiți de ministrul Culturii pentru un mandat de doi ani. Comisia pentru Soluționarea Contestațiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil are nouă membri, dintre care doi sunt funcționari din Ministerul Culturii. Ceilalți membri sunt profesioniști autorizați de Ministerul Culturii în protejarea monumentelor istorice și a patrimoniului arheologic.
Fondurile obținute din taxa pentru monumentele istorice pot fi suplimentate din bugetul de stat pentru a finanța proiectele multianuale incluse într-un program special.
A fost îmbunătățită legislația națională privind protejarea acestor monumente
Parlamentul României a adoptat, în unanimitate, propunerea ministrului Culturii, Raluca Turcan, de îmbunătățire a legislației naționale privind protejarea monumentelor de tip istoric. În acest an, Institutul Naţional al Patrimoniului va primi 446,2 de milioane de lei pentru subprogramele acțiuni tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în are liber” și subprogramele „Restaurare” și „Edificii de cult”.
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție guvernamentală. A fost înființat în anul 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice. În anul 2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu Institutul Național al Patrimoniului.
„Am mai făcut un pas important pentru protejarea patrimoniului nostru național. Parlamentul a adoptat, în unanimitate, propunerea mea de îmbunătățire a legislației naționale privind protejarea monumentelor istorice. Grație acestor modificări legislative, susținem în anul 2024, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, cu suma de 446,2 milioane lei, finanţarea sesiunilor de selecţie de proiecte pentru:
Subprogramele acțiuni tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în are liber” – monumente de arhitectură vernaculară.
Subprogramele ”Restaurare” și ”Edificii de cult””, a scris ea pe Facebook.
