Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. Această lege are ca obiectiv reglementarea statutului acestui personal. Ea vizează stabilirea drepturilor și obligațiilor specifice. În plus, sunt stabilite și modalitățile de angajare și promovare. Se are în vedere și buna conduită în cercetarea științifică, inclusiv în domeniul creației artistice și al activității sportive.
De asemenea, șeful statului a promulgat o lege care aprobă Ordonanța de Urgență 130/2023. Acesta detaliază, clarifică și completează rolurile și responsabilitățile tuturor partenerilor implicați în implementarea cloud-ului guvernamental.
Klaus Iohannis a promulgat legea care vizează personalul din cercetare
Legea promulgată de către Klaus Iohannis vizează revizuirea cadrului normativ actual prin abrogarea Legii nr. 319/2003 și a Legii nr. 206/2004. Această lege constituie cadrul normativ prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea și motivarea resursei umane în vederea asigurării competenței, bunei conduite și deontologiei profesionale în activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare. De asemenea, legea susține libertatea cercetării științifice. Ea vizează și participarea personalului din domeniu la promovarea și evaluarea activităților corespunzătoare.
Actul normativ, inițiat de către Guvern, este un pas important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, legea prevede actualizarea definiției cercetătorului, a categoriilor de personal și a funcțiilor și gradelor profesionale din sistem. Ea urmărește și actualizarea standardelor minimale, criteriilor și metodologiilor de acordare a gradelor profesionale și de încadrare pe funcții.
Care sunt obiectivele urmărite prin actul normativ
Echivalarea de drept este inclusă. Ea reprezintă o echivalare care se aplică automat prin efectul legii, pentru condițiile noi de angajare, pe perioadă determinată egală cu durata de derulare a proiectelor de cercetare pentru personalul inclus în echipele de proiect.
De asemenea, sunt actualizate metodologiile:
- de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere în organizațiile de cercetare,
- drepturile și obligațiile personalului,
- normele de bună conduită în activitate,
- Codul de etică și deontologie profesională,
- atribuțiile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Actul normativ cuprinde dreptul la diverse stimulente financiare și non-financiare.
În acest sens, sunt prevăzute drepturile cercetătorilor de a li se recunoaște și stimula performanța în domeniu prin acordarea de:
- premii,
- gratificații,
- titluri,
- diplome și alte modalități.
Condițiile în care se poate obține un venit lunar neplafonat
Totodată, se are în vedere posibilitatea de a obține un venit lunar neplafonat. Acest lucru se petrece în cazul în care, în paralel cu desfășurarea activităților finanțate din bugetul de stat, ei sunt implicați în proiecte finanțate din programe internaționale. E vorba de cele pentru care România plătește cotizații. De asemenea, se prevăd posibilități de a obține un venit lunar neplafonat. El este obținut din execuția proiectelor interne nefinanțate din fonduri publice sau din execuția de proiecte internaționale care conduc la transferuri tehnologice sau valorificări.
Cercetătorii au, de asemenea, dreptul de a beneficia de sporuri la salariul de bază. Ei primesc și indemnizații prevăzute de lege, conform sursei citate.
România are o lege care vizează cloud-ul guvernamental
Klaus Iohannis a promulgat și legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 130/2023. E vorba de cea care urmărește modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2022. Acesta din urmă vizează înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice. Acest act normativ vizează detalierea, clarificarea și completarea rolurilor și responsabilităților tuturor partenerilor implicați în implementarea cloudului guvernamental.
Astfel, se urmărește definirea mai precisă a rolurilor și responsabilităților în faza de implementare a proiectului. Este vorba, însă, și de etapa ulterioară, în administrarea și operaționalizarea infrastructurii cloud-ului guvernamental. De asemenea, se accentuează detalierea celor două componente ale cloud-ului privat guvernamental.
În plus, se asigură în mod unitar securitatea cibernetică a cloud-ului Guvernamental, în contextul internațional actual și a necesității crescute de consolidare a rezilienței capabilităților sistemelor și rețelelor informatice ale statului român.
