Senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, reflectă asupra tragediei de la 2 Mai, în care doi tineri au fost uciși de un șofer drogat, și cum acest eveniment tragic a stimulat schimbări în legislația românească privind siguranța rutieră și consumul de droguri.
Cazanciuc a subliniat că acest accident a marcat un moment de trezire socială, aducând în atenția publicului riscurile majore pe care le reprezintă șoferii aflați sub influența drogurilor sau alcoolului.
Robert Cazanciuc, despre Legea Anastasia și noi măsuri legislative stricte
Robert Cazanciuc a amintit de Legea Anastasia, care a fost adoptată în urma tragediei și care vizează pedepsirea mai severă a celor care conduc sub influența drogurilor sau alcoolului. Deși tragedia de la 2 Mai s-a produs la scurt timp după intrarea în vigoare a legii, senatorul subliniază că aceasta a generat un răspuns social semnificativ, contribuind la reducerea numărului de accidente rutiere cauzate de șoferii aflați sub influența alcoolului.
Conform lui Cazanciuc, după un an de la implementarea Legii Anastasia, numărul deceselor în accidente rutiere comise de șoferi aflați sub influența alcoolului sau drogurilor a scăzut cu 20%. Deși aceste rezultate sunt încurajatoare, senatorul consideră că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a combate eficient acest fenomen.
Pedepse mai aspre pentru conducerea fără permis
În plus față de Legea Anastasia, Robert Cazanciuc a anunțat noi inițiative legislative care vor viza șoferii care conduc fără permis. Referindu-se la un accident tragic din București, în care un șofer minor fără permis a provocat moartea unui copil de 9 ani și rănirea gravă a surorii sale, senatorul a declarat că pedepsele pentru cei care conduc fără permis vor fi înăsprite.
El a subliniat că pedepsele nu vor mai putea fi suspendate, indiferent dacă s-au produs sau nu accidente grave.
Legea 172/2024 și combaterea consumului de droguri la volan
Cazanciuc a menționat și Legea 172/2024, care prevede sancțiuni mai dure pentru cei care conduc sub influența drogurilor sau a alcoolului, inclusiv posibilitatea de a rămâne fără permis de conducere pentru până la 10 ani. El speră ca această lege să descurajeze comportamentele periculoase la volan și să contribuie la reducerea numărului de accidente rutiere.
Senatorul a subliniat că, deși presa și mediul privat au contribuit substanțial la promovarea acestor legi, aplicarea acestora rămâne în sarcina autorităților judiciare. El a făcut un apel la judecători să aplice legile cu strictețe, subliniind că societatea românească așteaptă ca statul de drept să devină o realitate practică, nu doar o valoare teoretică.
„Oricât de mult se implică presa sau mediul privat în promovarea efectelor acestor legi, rămâne în sarcina autorităţii judecătoreşti să aplice legea în litera şi spiritul ei, astfel încât condamnările la pedeapsa cu închisoarea sau interzicerea dreptului de a mai conduce autovehicule pentru un număr mare de ani să-i facă să înţeleagă pe cei care mai cred că pot fi deasupra legii că nu mai există alt drum decât către închisoare pentru cei care se urcă la volan băuţi, drogaţi sau fără permis.
Aşteptările pentru a se face dreptatea pe care o permite legea sunt mari din partea familiilor celor dispăruţi sau răniţi, dar şi a unei întregi societăţi care aşteaptă ca statul de drept să nu rămână doar o valoare constituţională invocată din când în când în relaţia cu străinătatea, ci o realitate care să-i determine pe români să se simtă protejaţi în ţara lor, indiferent cum îl cheamă sau câte resurse ar avea autorul unei infracţiuni”, consideră Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei.
Problemele din sistemul judiciar
Pe lângă discuțiile despre siguranța rutieră, Robert Cazanciuc a ridicat și problema justiției, referindu-se la modul în care a fost gestionat cazul șoferului drogat de la 2 Mai. El a criticat comportamentul judecătorului care a tratat dosarul ca pe un simplu caz de rutină, fără să arate empatie sau o înțelegere profundă a gravității situației.
Fostul ministru al Justiției a subliniat că sistemul judiciar trebuie să își asume responsabilitatea de a forma magistrați care să fie bine pregătiți profesional și cu o înțelegere profundă a relațiilor sociale. El a atras atenția că judecătorii trebuie să fie empatici și să trateze cazurile cu seriozitate, având în vedere că în fața lor se află oameni, nu doar părți într-un dosar.
