Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitati de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din domeniu la care Romania este parte.
Art. 2. – Obiectul prezentei legi il constituie:
a) protejarea fondului piscicol;
b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfasurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia;
c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale Romaniei;
d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte;
e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;
f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplica si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.
Art. 3. – In sensul prezentei legi, sunt considerate:
1. bazine piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;
d) baltile si lacurile naturale;
e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;
g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;
2. bazine piscicole amenajate:
a) helesteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) pastravariile;
d) vivierele flotabile;
e) statiile de reproducere artificiala;
f) instalatiile pentru cresterea superintensiva.
Art. 4. – In sensul prezentei legi, termenii inscrisi mai jos au urmatorul inteles:
– acvacultura – ansamblu de procedee si tehnici avand ca scop reproducerea, ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;
– administrator – persoana juridica de interes public careia statul ii incredinteaza administrarea fondului piscicol natural;
– amenajari piscicole – helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere artificiala, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si a altor vietuitoare acvatice;
– autorizatie/licenta de pescuit/acvacultura – act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;
– atestat – act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoana fizica este pescar profesionist sau piscicultor;
– bazine piscicole naturale – paraiele si raurile de munte, colinare, de ses, in regim natural sau ameliorat, baltile si lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie;
– braconaj piscicol – infractiunea care consta in practicarea ilegala a pescuitului in bazinele piscicole naturale;
– captura – cantitatea de peste si alte animale acvatice pescuita intr-un bazin acvatic, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
– captura totala admisibila (TAC) – cantitatea pescuita, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fara a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;
– capacitate de pescuit – cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fara a fi limitata captura;
– cota – parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acorda anual persoanelor fizice si juridice autorizate sa desfasoare pescuit comercial;
– efectiv piscicol – totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si alte vietuitoare acvatice, existente in bazinele piscicole amenajate;
– efort de pescuit – numarul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activeaza in unitatea de timp, cum sunt numarul de traulari, numarul de carlige instalate, numarul de navoade sau numarul de lansari, intr-o zi;
– exploatare durabila – exploatarea diferitelor componente biologice acvatice intr-o maniera si la un nivel care sa nu conduca, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potentialul lor si al ecosistemelor sa corespunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;
– ferma piscicola – unitate functionala de baza in piscicultura, determinata geografic, alcatuita din una sau mai multe amenajari piscicole;
– fond piscicol – totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste si a altor vietuitoare acvatice;
– furt piscicol – infractiunea care consta in sustragerea pestelui sau in practicarea ilegala a pescuitului, in amenajarile piscicole;
– inspector piscicol – persoana fizica autorizata de autoritatea publica centrala care raspunde de piscicultura sa efectueze inspectii privind supravegherea respectarii aplicarii legislatiei, in pescuit si acvacultura;
– inspectie piscicola – vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a inregistrarii capturilor, a starii navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitatii specifice desfasurarii activitatii de acvacultura;
– jurnal de pescuit – registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, in care sunt inregistrate zilnic datele de efort de pescuit si capturile realizate, pe specii;
– nava de pescuit – orice nava care executa sau intentioneaza sa execute o exploatare comerciala a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare si orice alta nava implicata in astfel de operatiuni;
– nava de inspectie piscicola – nava neangajata in pescuitul comercial, care este destinata controlului si supravegherii activitatii de pescuit;
– patrimoniu piscicol – totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si constructiile cu instalatiile aferente;
– pescar profesionist – persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul in scop comercial;
– piscicultor – persoana fizica atestata sa exercite lucrari in cadrul fermelor de acvacultura;
– pescar sportiv – persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv in baza unui permis;
– pescuit – capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizatie/licenta/permis de pescuit, in locuri, perioade si cu unelte prevazute de lege;
– piscicultura – ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de crestere a pestelui si care implica diferite forme de interventie in procesul de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor pisciole;
– protectia fondului piscicol – ansamblul de masuri si reglementari prin care se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;
– pescar – persoana care desfasoara o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;
– fisierul navelor de pescuit – registru in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activitati si tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;
– specie introdusa – orice specie transportata si lansata intentionat sau accidental de om intr-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;
– sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) – sistem automatizat de transmitere in timp real catre compania nationala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.r
Art. 5. – Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 1 si cum sunt definite la art. 4, apartine domeniului public de interes national si local.r
Art. 6. – Fondul piscicol din amenajarile piscicole, precum si amenajarile piscicole, astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot apartine, dupa caz, domeniului public de interes national sau local ori domeniului privat.r
r
Art. 7. – (1) Strategia in domeniul conservarii biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autoritatii publice centrale de protectie a mediului.r
(2) Strategia in domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii si valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizeaza de autoritatea publica centrala sau pentru agricultura si alimentatie impreuna cu autoritatea publica centrala care raspunde de mediu.r
(3) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, precum si autoritatea publica centrala care raspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor prevazute in strategie.r
r
TITLUL IIr
Pescuitul in bazinele naturale si autorizarea pescuituluir
r
CAPITOLUL Ir
Administrarea si exploatarea fondului piscicolr
r
Art. 8. – (1) Pentru administrarea fondului piscicol din domeniul public de interes national, precum si din amenajarile piscicole din domeniul public si privat al statului, exceptand apele de munte si zona administrata de Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, se infiinteaza, conform legii, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, cu personalitate juridica.r
(2) Statutul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.r
Art. 9. – Patrimoniul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din amenajarile piscicole – constructiile cu instalatiile aferente, definite la art. 6.r
Art. 10. – Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol functioneaza pe baza de gestiune economica proprie prin autofinantare, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, avand urmatoarele atributii:r
a) aplica strategiile nationale din domeniul protejarii fondului piscicol si gestionarii exploatarii durabile prin pescuit, a resurselor piscicole ce apartin fondului piscicol, precum si dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;r
b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a cotelor anuale de pesti si o supune spre aprobare autoritatii publice centrale care se ocupa de piscicultura;r
c) asigura exploatarea durabila prin pescuitul comercial si pescuitul recreativ/sportiv, la nivelul cotelor admisibile, din fondul piscicol proprietate publica si privata a statului;r
d) acorda licente/autorizatii de pescuit comercial, recreativ/sportiv persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii;r
e) concesioneaza catre persoanele fizice sau juridice fondul piscicol din domeniul public si privat al statului, in vederea exploatarii si valorificarii resurselor piscicole;r
f) elaboreaza si propune spre aprobare autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie nivelul minim al redeventei si al tarifelor de acordare a licentelor si autorizatiilor de pescuit;r
g) protejeaza, conserva si reface prin repopulari fondul piscicol din bazinele naturale;r
h) elaboreaza norme si propune reglementari in conformitate cu atributiile ce deriva din obiectul de activitate si cu obligatiile asumate de Romania prin semnarea acordurilor si aderarea la organisme si conventii internationale in domeniu si le supune spre aprobare autoritatii publice care se ocupa de piscicultura;r
i) organizeaza si desfasoara activitati de inspectie piscicola privind respectarea prevederilor prezentei legi si a altor reglementari in vigoare;r
j) organizeaza si coordoneaza activitatile de cercetare stiintifica in domeniul pescuitului si acvaculturii;r
k) presteaza servicii pentru terti;r
l) desfasoara activitati de pescuit, piscicultura, procesare, transport si comercializare a pestelui pentru bazinele piscicole naturale si amenajarile piscicole care nu sunt concesionate.r
Art. 11. – Veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol provin din:r
a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitatilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv si acvacultura, acordate persoanelor fizice sau juridice;r
b) contravaloarea cotelor de pescuit stabilite in conditiile legii;r
c) despagubiri, inchirieri, prestari de servicii;r
d) alte venituri din activitati economice proprii.r
Art. 12. – (1) Reglementarile specifice privind concesionarea catre agentii economici a suprafetelor de terenuri ocupate de amenajarile piscicole din domeniul public si privat al statului si concesionarea bazinelor naturale din domeniul public al statului se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de autoritatea publica centrala de mediu.r
(2) Detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare.r
r
CAPITOLUL IIr
Dreptul de pescuit si autorizarea pescuituluir
r
Art. 13. – (1) Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercita, exceptand apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, prin Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conformitate cu prevederile prezentei legi.r
(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face prin autorizare de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol.r
(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.r
Art. 14. – (1) Dreptul de pescuit in scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului in doua moduri:r
a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare;r
b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti in scopul exercitarii pescuitului.r
(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.r
(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de asociere.r
(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.r
(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului de pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.r
Art. 15. – Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:r
a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut activitati piscicole;r
b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;r
c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;r
d) asociatii de pescari sportivi;r
e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.r
Art. 16. – (1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.r
(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.r
(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop comercial prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit de administratie.r
(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.r
(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.r
Art. 17. – (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fara despagubire daca cel licentiat/atestat nu indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.r
(2) In licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si ambarcatiunilor de pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum si alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol.r
(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.r
Art. 18. – (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.r
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiale sunt autorizati piscicol atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.r
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.r
r
CAPITOLUL IIIr
Exercitarea pescuituluir
r
Art. 19. – Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal autorizat, in conditiile prezentei legi.r
Art. 20. – (1) Prin pescuit in scopuri stiintifice se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala in vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.r
(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.r
(3) In perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de mediu.r
Art. 21. – (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat in conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevazute in anexa nr. 3.r
(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole si in lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.r
r
CAPITOLUL IVr
Paza fondului piscicolr
r
Art. 22. – Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol si controlul activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor.r
Art. 23. – Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.r
Art. 24. – Personalul de paza pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.r
Art. 25. – Organizarea activitatii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul administratorilor.r
Art. 26. – Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a fondului piscicol.r
r
TITLUL IIIr
Pisciculturar
r
CAPITOLUL Ir
Organizarea activitatii de pisciculturar
r
Art. 27. – Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura elaboreaza si aplica unitar strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului in domeniul pisciculturii, din amenajarile piscicole, indiferent de zona geografica, forma de proprietate si modul de exploatare.r
Art. 28. – Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publica sau privata a statului se face de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conditiile legii.r
Art. 29. – (1) Utilizarea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte animale acvatice, din domeniul public si privat al statului, este obligatorie pentru toti detinatorii.r
(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului.r
Art. 30. – Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura in amenajari piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, prin directiile agricole.r
Art. 31. – Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura se face cu respectarea urmatoarelor conditii:r
a) face dovada ca este legal constituit si are in obiectul de activitate piscicultura;r
b) face dovada ca are in posesie sau in exploatare bazine amenajate pentru piscicultura;r
c) face dovada ca se incadreaza in reglementarile de protectie a mediului si a celor sanitar-veterinare.r
Art. 32. – Controlul agentilor economici autorizati care desfasoara activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercita de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, prin Directia pescuit, piscicultura si inspectie, in conformitate cu prezenta lege.r
r
CAPITOLUL IIr
Dezvoltarea activitatii de pisciculturar
r
Art. 33. – Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu alte autoritati publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, in baza unor studii de specialitate, terenurile apartinand proprietatii publice si private, care se preteaza la realizarea de amenajari piscicole.r
Art. 34. – Amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, in conformitate cu legea, in categoria terenurilor in curs de ameliorare.r
Art. 35. – Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor lua masuri pentru introducerea in cultura a unor specii valoroase de pesti, scop in care se vor realiza amenajari piscicole specializate in reproducerea si cresterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).r
Art. 36. – In scopul dezvoltarii acvaculturii autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura intreprinde masuri pentru stimularea realizarii unor amenajari specializate in reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.r
r
TITLUL IVr
Inspectia piscicolar
r
Art. 37. – (1) Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari in domeniu se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.r
(2) In scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1) autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura infiinteaza Inspectia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitatii de pescuit national autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, in colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.r
(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.r
Art. 38. – In scopul indeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:r
a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare si de livrare a pestelui, in fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum sunt aplicate masurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor si braconajului;r
b) de control asupra lucrarilor, constructiilor si instalatiilor care au legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;r
c) de control al datelor si documentelor in legatura cu pescuitul, originea si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a produselor de origine animala;r
d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind protectia fondului piscicol;r
e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni in domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a intocmi documentele potrivit legii;r
f) de urmarire a realizarii cotelor alocate, a inregistrarii capturilor, a marcarii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit;r
g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.r
r
TITLUL Vr
Protectia fondului piscicolr
r
Art. 39. – Protectia fondului piscicol se realizeaza prin prohibitia anuala a pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte masuri care sa asigure exploatarea durabila a fondului piscicol si conservarea biodiversitatii.r
Art. 40. – (1) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura impreuna cu autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru toate zonele tarii, la inceputul lunii aprilie, dar nu mai tarziu de 15 aprilie, si este valabil pana la aparitia ordinului de prohibitie din anul urmator.r
(2) In scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti mentionate in anexa nr. 2 este interzis in perioadele si in zonele definite in aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.r
Art. 41. – (1) Autoritatile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, in conditii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile prohibite stabilite in anexele nr. 1 si 2, mentinand insa numarul total de zile.r
(2) Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu celelalte state riverane.r
Art. 42. – Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea urmatoarelor unelte si metode de pescuit:r
a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, in zona litoralului marin;r
b) setci si ave de orice tip, in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;r
c) setci monofilment in toate apele;r
d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat in scop stiintific;r
e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei in parte sau in intregime;r
f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si narcotice de orice fel;r
g) pescuitul cu unelte din plasa in raurile si lacurile naturale din zona de munte;r
h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;r
i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare.r
Art. 43. – (1) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in apele apartinand domeniului public si privat se pot institui zone de protectie piscicola, ce se delimiteaza in teren prin semne distincte.r
(2) Zonele de protectie piscicola pot fi:r
a) de protectie a reproducerii, ce reprezinta locuri predilecte pentru depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;r
b) de protectie a diversitatii speciilor piscicole reunite intr-un ecosistem acvatic;r
c) de protectie pentru iernarea pestelui.r
(3) Instituirea zonelor de protectie se realizeaza la propunerea administratorilor statului.r
(4) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in zonele de protectie piscicola, pentru o anumita perioada, pot fi limitate sau interzise:r
a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;r
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;r
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;r
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.r
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) activitatile prevazute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise in urmatoarele situatii:r
a) cand pescuitul se desfasoara in scopuri stiintifice sau de cercetare;r
b) din considerente de prevenire a inundatiilor.r
Art. 44. – (1) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului si autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu administratorii statului, incurajeaza si promoveaza programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:r
a) identificarea, amenajarea si protectia zonelor naturale de reproducere;r
b) infiintarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita si alte specii cu valoare economica si stiintifica;r
c) organizarea de centre pentru cresterea si inmultirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor si racilor;r
d) organizarea activitatii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele apartinand domeniului public si stabilirea masurilor de refacere a populatiilor periclitate.r
(2) In caz de necesitate administratorii statului au obligatia sa ia masuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulari.r
Art. 45. – (1) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului, impreuna cu autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, va putea declara regiuni de crutare anumite parti din Dunare, rauri, paraie, lacuri, canale, precum si zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea si hranirea puietului si adultilor speciilor de organisme acvatice, cu exceptia perimetrelor care intra in competenta Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, conform prevederilor legale.r
(2) In apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toata perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum si alte activitati cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, cresterea animalelor, turismul.r
(3) Administratorii au obligatia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare si sa asigure paza sau controlul respectarii prevederilor legale.r
Art. 46. – (1) In scopul protectiei fondului piscicol sunt supuse interdictiei urmatoarele actiuni si activitati:r
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate in zona bazinelor piscicole;r
b) recoltarea stufului, papurei, rogozului si a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fara autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinta piscicola;r
c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in Delta Dunarii si in Complexul de lacuri Razelm-Sinoe in afara traseelorr
aprobate de Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”. Se excepteaza circulatia pe caile navigabile si pe cele de acces la localitatile care nu au alte cai de comunicatie, precum si circulatia ambarcatiunilor autorizate in conditiile legii;r
d) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgatoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor in bazinele piscicole din zona de munte fara autorizatia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;r
e) inchiderea cu garduri si prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legatura, a baltilor si terenurilor inundabile, daca prin aceasta se impiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migreaza in timpul viiturilor de apa sau in perioada de reproducere, precum si scurgerea libera a apelor o data cu fondul piscicol din ele. Fac exceptie inchiderile pescaresti si stuficole din Delta si Lunca Dunarii, in perioadele de viituri, autorizate in conditiile si in locurile stabilite de autoritatea publica centrala de protectie a mediului si de Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”;r
f) modificarea regimului de scurgere a apei in scopul practicarii pescuitului, fara acordul administratorului;r
g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor si a altor instalatii si amenajari cu scop piscicol;r
h) infiintarea de pepiniere si crescatorii piscicole fara avizul autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie;r
i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti, taluzurilor si malurilor inierbate, precum si distrugerea, degradarea sau micsorarea zonelor de protectie a apelor;r
j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor;r
k) reducerea din culpa a debitelor de apa in apele naturale, daca prin aceasta se pericliteaza existenta fondului piscicol;r
l) deschiderea, inchiderea sau obturarea canalelor si manipularea instalatiilor hidrotehnice de orice fel in alt mod decat cel stabilit prin normele tehnice;r
m) pescuitul in zonele de protectie speciala pentru iernarea pestelui;r
n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, vintire, precum si alte tipuri de unelte de pescuit comercial de catre persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor, paraielor, lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;r
o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor si pestilor;r
p) accesul cu animale si mijloace de transport de orice fel pe diguri si in incintele amenajarilor piscicole;r
r) pescuitul reproducatorilor in perioada de prohibitie si distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate.r
(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna si flora acvatica a tarii este permisa numai cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului.r
Art. 47. – (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti si alte animale acvatice, admise la pescuit in bazinele piscicole naturale, si dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevazute in anexa nr. 4.r
(2) In functie de rezultatele cercetarilor si de evolutia marimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si a autoritatii publice centrale de protectie a mediului.r
Art. 48. – Persoanele juridice sau fizice, care isi desfasoara activitatea in zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate sa respecte reglementarile privind conservarea si protectia fondului piscicol.r
Art. 49. – (1) Persoanele fizice si persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public in alte scopuri decat cel piscicol, sunt obligate:r
a) sa echipeze prizele de apa cu instalatii care sa impiedice patrunderea pestelui;r
b) sa mentina in lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea si dezvoltarea normala a fondului piscicol, in conditiile regulamentelor de gospodarire a apelor, cu exceptia cazurilor de forta majora;r
c) sa amenajeze zone speciale de pescuit si zone pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;r
d) sa asigure debitul minim de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a fondului piscicol in aval de lacurile de acumulare.r
(2) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili conditiile tehnice de indeplinire a obligatiilor prevazute la alin. (1) si va urmari respectarea lor.r
Art. 50. – Autoritatea publica centrala de protectie a mediului si autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu unitatile de cercetare-proiectare de profil si institutiile de invatamant superior de specialitate, precum si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Romane, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente si a conditiilor ce influenteaza marimea acestora, pe baza carora sa fie adoptate masurile necesare pentru protectie si sa stabileasca capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economica si/sau stiintifica ale caror populatii au atins niveluri critice sau sunt in pericol de disparitie.r
Art. 51. – Administratorii si beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligatia:r
a) sa execute lucrari curente de intretinere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa si a zonelor de pescuit;r
b) sa execute lucrari de amenajare si constructii specifice pentru protectia fondului piscicol din apele apartinand domeniului public.r
Art. 52. – (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionata de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe rauri, in aval de acestea, necesare vietii, migrarii si reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice.r
(2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalatii care sa permita migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care sa impiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare acvatice, daca pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.r
(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalatii, iar cele care urmeaza sa se construiasca pe Dunare vor fi prevazute cu instalatii speciale care sa permita migrarea sturionilor si scrumbiei de Dunare spre zonele de reproducere. In cazul in care din studiile realizate rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, detinatorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajari piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate in apropierea lacului de acumulare. Detinatorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea dupa receptionare, pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, instalatiile sau amenajarile piscicole, fara recuperarea valorii de investitie aferente acestora. Procedura de avizare si de receptie a lucrarilor privind instalatiile speciale va fi elaborata, in conformitate cu prevederile legale, de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.r
(4) Pescuitul este interzis in aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru apele curgatoare din zona colinara si de 500 m pentru apele curgatoare din zona de ses. Pentru apele de frontiera restrictiile de pescuit in zona barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.r
r
TITLUL VIr
Raspunderi si sanctiunir
r
Art. 53. – Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.r
Art. 54. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 lei la 800.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat fara permis sau autorizatie in cursuri de ape curgatoare sau statatoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si in marea teritoriala;r
b) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, care se exercita in ape curgatoare, statatoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si in marea teritoriala sau in zone din acestea, in care pescuitul este interzis;r
c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputernicite sa constate contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.r
Art. 55. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 1.500.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) pescuitul recreativ in timpul noptii;r
b) prinderea salmonidelor cu mana;r
c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;r
d) pescuitul recreativ/sportiv de catre o singura persoana in timpul unei zile de la rasaritul si pana la apusul soarelui:r
– mai mult de 10 bucati, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon in apele de munte cu salmonide;r
– mai mult de 5 kg de peste, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg, in apele domeniului public;r
e) pescuitul cu momeli naturale in apele de munte ce ofera conditii de viata salmonidelor nominalizate de autoritatea publica centrala de protectie a mediului;r
f) retinerea de catre pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevazute de lege;r
g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare asezate in raza amenajarilor piscicole.r
Art. 56. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) pescuitul lostritei fara autorizatie speciala eliberata de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura;r
b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor sau a canalelor;r
c) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele salmonicole;r
d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei piscicole;r
e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in apele din Delta Dunarii, in afara traseelor aprobate de autoritatea publica centrala de protectie a mediului;r
f) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel in Complexul lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;r
g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al pestilor.r
Art. 57. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) pescuitul recreativ si sportiv al oricaror specii de peste, precum si al altor vietuitoare acvatice, exercitat in amenajari piscicole, altele decat cele autorizate in acest scop;r
b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane in apele de munte;r
c) pescuirea oricaror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, in perioadele si in zonele de prohibitie.r
Art. 58. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei, in parte sau in intregime, fara acordul proprietarului sau detinatorului folosintei piscicole;r
b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decat cele existente in apele curgatoare, statatoare si in amenajarile piscicole, fara avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului;r
c) neluarea masurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de specialitate;r
d) vanzarea puietului de peste in alte scopuri decat repopularea;r
e) executarea lucrarilor de foraje hidrogeologice in amenajarile piscicole fara autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicola;r
f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a oricaror alte materiale in albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgatoare, in albiile sau pe malurile apelor statatoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale si de acumulare, apelor maritime interioare si pe tarmul marii teritoriale, precum si in perimetrul amenajarilor piscicole.r
Art. 59. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) neanuntarea organelor de specialitate imputernicite in acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;r
b) pescuitul comercial al pestelui si al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;r
c) refuzul de a permite accesul la controlul in barci, salupe si alte ambarcatiuni, in autovehicule, in unitatile de productie si in perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate imputernicit in acest scop.r
Art. 60. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:r
a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole;r
b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite;r
c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;r
d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie perimetrala a amenajarilor piscicole;r
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice;r
f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;r
g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a faunei piscicole in aval de o lucrare de barare.r
Art. 61. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda penala de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmatoarele fapte:r
a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu japca si cu orice alte unelte intepatoare si agatatoare;r
b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie si distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;r
c) pescuitul sturionilor si al lostritei, sub dimensiunile legale, in alte scopuri decat pentru repopulare;r
d) reducerea debitului si a volumului de apa in amenajarile piscicole si pe cursurile de apa, in scop de braconaj;r
e) pescuitul cu navoade, voloace, crasnice, setci, ave, prostovoale, varse, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fara autorizatie sau permis de pescuit;r
f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in aval de baraj;r
g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit avand ochiurile sub dimensiunile minime prevazute de lege;r
h) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile;r
i) procurarea, transportul si comercializarea ilegala a pestelui, icrelor si produselor din peste;r
j) furtul de peste prin orice mijloace si metode, din amenajarile piscicole.r
Art. 62. – Faptele prevazute la art. 61 lit. a)-e), daca sunt savarsite in perioada de prohibitie, in timpul noptii sau de doua sau mai multe persoane impreuna ori de o persoana avand asupra sa o arma de foc sau substante chimice periculoase, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 6 ani. Procurarea, transportul si comercializarea sturionilor, lostritei si icrelor negre, fara documente legale, constituie fapta agravanta si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.r
Art. 63. – Cand infractiunile prevazute la art. 61 si 62 sunt savarsite de persoane cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor, pedepsele se majoreaza cu 2 ani.r
Art. 64. – Orice hotarare judecatoreasca care pronunta o condamnare pentru infractiune in materie de pescuit poate exclude autorul infractiunii din asociatiile de pescuit pe o durata ce nu poate fi mai mica de un an si mai mare de 3 ani.r
Art. 65. – (1) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic, prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei.r
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta.r
Art. 66. – Cuantumul despagubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infractiuni se stabileste de experti, se hotaraste de instantele judecatoresti si revine persoanei juridice care gestioneaza patrimoniul piscicol apartinand domeniului public sau amenajarii piscicole. In cazul contraventiilor prevazute la art. 58 despagubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula in functie de pretul mediu de piata multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti si alte vietuitoare acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri. In situatia in care contraventiile s-au produs in perioada de prohibitie sau in perimetrul rezervatiilor, al pepinierelor si crescatoriilor piscicole, pretul pestilor si al altor vietuitoare acvatice, luat in calcul la stabilirea despagubirii, va fi dublu fata de pretul zilei pe piata din zona in care s-a savarsit fapta.r
Art. 67. – (1) Sunt supuse confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea faptei.r
(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei, constand in peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscarii.r
(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal incheiat, valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.r
Art. 68. – Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni la prezenta lege se face, in afara de organele de cercetare penala, de personalul cu drept de control si imputernicitii autoritatii publice centrale.r
Art. 69. – Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare.r
r
TITLUL VIIr
Dispozitii finaler
r
Art. 70. – Din veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de pana la 16% pentru finantarea unor activitati de cercetare si studii aplicative.r
Art. 71. – In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contraventiilor si a infractiunilor piscicole, personalul imputernicit cu drept de control, al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimiliat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.r
Art. 72. – Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate in domeniul piscicol, personalul imputernicit cu drept de control al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si al altor unitati cu activitate in domeniul piscicol, in organizarea si desfasurarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenului infractional si contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul si comercializarea pestelui.r
Art. 73. – (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.r
(2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se achita taxele si impozitele prevazute de lege.r
Art. 74. – (1) Contractele incheiate pentru exploatarea piscicola a apelor din domeniul public si privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o data cu intrarea in vigoare a prezentei legi.r
(2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.r
Art. 75. – Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.r
Art. 76. – Persoanele fizice cu domiciliul stabil in localitatile din Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii” au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fara plata vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg.r
Art. 77. – (1) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului emit reglementari si instructiuni in domeniul pescuitului, pisciculturii si protectiei faunei piscicole, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.r
(2) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura intreprinde masuri de stimulare a infiintarii si recunoasterii organizatiilor profesionale si interprofesionale, constituite la libera lor initiativa, in scopul realizarii unui pescuit rational si al imbunatatirii conditiilor de procesare si comercializare a pestelui si produselor din peste si a calitatii acestora.r
Art. 78. – Autoritatile publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de protectie a mediului prezinta anual Guvernului, in comun, un raport asupra situatiei pescuitului si protectiei faunei piscicole.r
Art. 79. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:r
a) Regia Nationala a Padurilor – pentru fondul piscicol din apele de munte;r
b) Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” – pentru apele de pe teritoriul rezervatiei;r
c) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol – pentru celelalte ape apartinand domeniului public si privat al statului;r
d) consiliile locale.r
Art. 80. – In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura va elabora si va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial in apele Marii Negre.r
Art. 81. – Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotararea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si de protectie a fondului piscicol, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma „aflate in afara cursurilor de apa” din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma „sau amenajate” din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum si sintagma „piscicultura, pescuit” din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.r
r
ANEXA Nr. 1r
r
PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUIr
Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:r
1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;r
2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;r
3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul anului;r
4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de varsare, precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15 iunie;r
5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana la 1 iulie;r
6. in fata gurii Dunarii – Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;r
7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1 octombrie;r
8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai;r
9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;r
10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in aval de baraj.r
r
ANEXA Nr. 2r
r
REGLEMENTAREA pescuitului anumitor specii de pestir
Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:r
1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si pe un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia latimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane;r
2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15 februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;r
3. sturionilor, in urmatoarele perioade:r
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15 martie pana la 15 aprilie;r
b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 mai;r
c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fier II, in perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15 mai pana la 30 iunie;r
4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:r
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;r
b) in sectorul Ceatalul Ismail – Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;r
c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, in perioada de 17 aprilie pana la 1 iulie;r
5. lostritei, fara autorizatie speciala;r
6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;r
7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuala a pescuitului;r
8. salmonidelor cu momeli naturale;r
9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada februarie-mai.r
10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.r
r
ANEXA Nr. 3r
r
CONDITIILEr
care trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ in apele apartinand domeniului publicr
1. Pescuitul recreativ este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli:r
a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;r
b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate doua carlige fiecare;r
c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare.r
2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal in Dunarea teritoriala de la Bazias pana la varsarea ei in mare, in Delta si in lunca inundabila a Dunarii, in raurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice. In amenajarile piscicole destinate acestui scop, in balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale si in zona economica exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal si din barca. In timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheata, cu exceptia zonelor de protectie speciala a iernarii pestelui.r
3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.r
4. In timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si de ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg. In apele de munte cu salmonide se pot pescui de catre un pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.r
r
ANEXA Nr. 4r
r
DIMENSIUNILE minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuitr
1. Dimensiunile minime, in centimetri, ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania, inclusiv in Marea Neagra, sunt urmatoarele:r
r
1.1 avat (Aspius aspius) 30r
1.2 aterina (Atherina mochon) 7r
1.3 babusca (Rutilus rutilus) 15r
1.4 batca (Blicca bjoerkna) 15r
1.5 biban (Perca fluviatilis) 12r
1.6 crap (Cyprinus carpio) 35r
1.7 caras (Cara
